Mulți dintre participanții la lichidarea consecințelor avariei de la Cernobîl nu cunoșteau despre pericolul iminent, deoarece conducerea de atunci a Uniunii Sovietice a tăinuit informațiile privind substanțele nocive emanate în urma exploziei.

ION STAFI, vicepreședinte al asociației „Cernobîl” din Chișinău: "Era totul închis, ascuns, mușamalizat. După un timp oarecare s-a aflat. Lumea deja știe cine a participat, cum au participat și consecințele acelor oameni care au avut de suferit în 1986 - 1987."

Pe 26 aprilie 1986, la ora 1:23, a explodat reactorul 4 al Centralei Nucleare de la Cernobîl, accident survenit urmare a unui lung șir de erori umane, care avea să fie catalogat drept cel mai grav din istoria nucleară civilă.

Puțini au fost cei care au știut ce s-a întâmplat atunci. Liderii de la Moscova nu au informat despre accident nici măcar populaţia aflată în imediata apropiere a dezastrului. 45 de mii de locuitori din Pripyat, oraşul aflat la doar 1,5 kilometri de centrala de la Cernobîl, au fost evacuați abia la 36 de ore de la producerea accidentului, în după-amiaza zilei de 27 aprilie 1986. În mai puțin de două zile, norul radioactiv, de 200 de ori mai puternic decât bombele atomice de la Hiroshima și Nagasaki, a cuprins tot nordul Europei.