ION GONȚA: "La moment în sat este bunica, mama și un frate de a lui mama. Mai mult îmi este dor de bunica."

Dintre toți, Ion a ales să o viziteze pe străbunica.

ION GONȚA: "-Bunica bună ziua. -Bună ziua. -Ce mai faci? -Da ce fac prin casă mă învartesc."

Faceți cunoștină cu Anastasia străbunica fraților Gonța.

ANASTASIA GONȚA, STRĂBUNICA COPIILOR: "Dumnezeu o să îți poarte de grijă. Nu te scîrbi, deamu ești mare , bodaproste că ești sănătos , dumnezeu e mare și te ajută întotdeauna. Ce să facem nu te scîrbi și tu, deamu ești mare, bodaproste că ești mare și voinic."

Străbunica Anastasia o duce și ea greu și spune că nu a putut lua copii la ea. Dacă ar fi un scenariu de film, povestea fraților Ion, Ana, Anastasia, Vasilica și Vladimir cu siguranță ar lua premiul pentru cea mai bună dramă, însă, din păcate, acesta nu este un film, ci o realitate dură. Tatăl copiilor a murit, iar mama a ales băutura.

ANASTASIA GONȚA, STRĂBUNICA COPIILOR: "Nu prea îi gospodină, cand e o femeie gospodină se străduie pentru copii, pentru gospodărie, să fie stimată, dar nu se poartă frumos. Mai cinstea cate un păhar de vin și sa auzit și i-a luat la Cărpineni. Mie și acum îmi e jale de danșii dar ce să fac? Nu pot să-i ajut."

Totuși lovitura cea mai cruntă copii au primit-o cand mama și-a refăcut viața cu un alt bărbat și de cei cinci copii practic a uitat.

ANASTASIA GONȚA, STRĂBUNICA COPIILOR: "Cale nu o să ia ea, nu sa lăsat pană acum, nici de acum nu se mai lasă. O trebuit cand sau dus copii să se ducă după danșii, să-i vadă, să-i stimeze, să-i mangaie. Tata e mort, dar mama vine și ne mai caută pe noi, dar așa dacă ea nu sa dus, ea a luat drum rău, mai în scurt nu-i bun drumul ei."

Străbunica Anastasia spune că le va oferă toată dragostea și căldura de care au nevoie, doar că nu sunt alături și tare le mai duce dorul.

ANASTASIA GONȚA, STRĂBUNICA COPIILOR: "Mie mii jele de toți copii săracii că sunt ai noștri, da ea nu știu de ce, dacă îi era jele putea să vină la Cărpineni, putea să-i caute și acum, altfel. Așa face mama cand e dureroasă de copii, dar ea nu e dureroasă de copii, nu-i pasă. Da ea nu trebuie să facă așa, e copilul ei, mă duc să-l caut, mă duc să-l văd, mă duc mii jele, cum așa."

Totuși străbunica fraților Gonța recunoaște că momentul care i-au ajutat să mai şteargă din umbra chinuitoare a copilăriei a fost cel în care a fost luat în grija Internatului.

ANASTASIA GONȚA, STRĂBUNICA COPIILOR: "Pe o parte mii jele că s-au dus, da pe o parte ii bine că altfel au învățat, altfel au văzut lumea, învățătorii i-au pus la cale și au ieșit copii învățați, hîtri, înțelepți, cu liniște, cu soviste, tare sunt cuminți și înțelepți."