Populația Republicii Moldova a scăzut cu aproape 14 la sută în ultimii zece ani
Populația Republicii Moldova a scăzut cu aproape 14 la sută în ultimii zece ani. Datele recensământului din 2024, prezentate astăzi de Biroul Național de Statistică, arată că numărul cetățenilor cu reședință obișnuită constituie puțin peste 2,4 milioane de oameni. La recensământul din 2014, această cifră ajungea la aproape 2,8 milioane de oameni. În afară de aceasta, a crescut considerabil ponderea vârstnicilor. Ponderea persoanelor care s-au declarat moldoveni și români a crescut în ultimii zece ani și a ajuns la peste 85%. Aproape 50 la sută au declarat că vorbesc limba „moldovenească”, iar peste 30% au spus că vorbesc româna.
Conform datelor recensământului, populația cu reședință obișnuită constituie două milioane 401 mii de persoane. În 2014 acest indicator a fost de două milioane 789 de mii de persoane, a precizat șefa adjunctă a Direcției Recensăminte, Snigalitea Nașco. Specialista a vorbit și despre distribuția populației pe sexe.
SNIGALITEA NAȘCO, șef adjunct al Direcției Recensăminte BNS: "Se observă aceeași tendință. Nu sunt schimbări în această distribuție. În 2024, 47 % din populație constituiau bărbații și 52,9% - femeile."
Datele recensământului arată că a crescut ponderea populației urbane de la 38,5%, până la 46,4%. În pezent, fiecare a treia persoană cu reședință obișnuită din țară locuiește în municipiul Chișinău. Totodată, ponderea persoanelor de peste 65 de ani a crescut la 18,2%. Segmentul 15-24 ani a scăzut drastic de la 14,7% la 10,6%.
SNIGALITEA NAȘCO, șef adjunct al Direcției Recensăminte BNS: "Analizând datele din 2014, se observă o creștere a ponderei populației vârstnice, de 65 de ani și peste.Îmbătrânirea populației trebuie privită mai complex, nu este neapărat rău. Noi toți vrem să trăim mult, dar nu vrem să îmbătrânim, doar că trebuie la nivel de stat să valorificăm potențialul vârstnicilor."
Peste 49% dintre persoanele chestionate au declarat că limba maternă este „moldovenească”, iar peste 31% au spus limba română. Astfel, ponderea populației care a declarat limba română ca limbă maternă este în creștere cu 8 puncte procentuale, față de recensământul din 2014, iar a celor care au declarat ”limba moldovenească” - în scădere cu 7,8%
SNIGALITEA NAȘCO, șef adjunct al Direcției Recensăminte BNS: "Din punct de vedere statistic, noi, la Recensământ, obligația recenzorului este să înregistreze ceea ce indică corespondentul și chiar dacă noi știm că este aceeași limbă, mai sunt cazuri în istorie când aceeași limbă are denumiri diferite."
Comparativ cu recensământul din 2014, la cel din anul trecut se constată creșterea ponderii cetățenilor care s-au declarat moldoveni (de la 75% la 77%) și - români (de la 6,7% la 7,9%). SNIGALITEA NAȘCO, șef adjunct al Direcției Recensăminte BNS: "Moldovenii constituie 77,2%, ponderea românilor care s-au declarat ca etnie constituie 7,9% și următoarele etnii sunt ucrainenii cu o pondere de 4,9%, găgăuzi - 4,2% - ruși - 3,2 %."
Cât despre migrația internă și tendința oamenilor de a se stabili în localități mai dezvoltate, expertul Veaceslav Ioniță susține că acest fenomen nu este unul negativ, iar urbanizarea este un proces absolut firesc. VEACESLAV IONIȚĂ, expert economic: "Biroul Național de Statistică de vreo doi ani de zile dă un fenomen interesant - migrația internă. Noi vorbim de migrația externă, dar avem zeci de mii de oameni care pleacă din sate practic în Chișinău, că în alte raioane nu prea.Asta nu e de jale. Noi suntem singura țară din Europa în care populația rurală este atât de mare"
Recensământul s-a desfășurat în perioada 8 aprilie - 7 iulie 2024. A urmat realizarea Anchetei post-recenzare în perioada 15 iulie - 11 august 2024. În cadrul exercițiului, au fost recenzate peste 1,6 milioane locuințe, inclusiv cele ocupate, secundare și neocupate. Datele finale ale Recensământului ar urma să fie prezentate la finele anului curent sau la începutul anului viitor.
