Veronica Mihailov-Moraru a subliniat că abordarea fragmentată, atunci când mai multe instituții cercetează separat infracțiunile de corupție și crimă organizată, nu mai este eficientă și că investigațiile trebuie să fei coordonate mai bine. Ministrul Justiției a făcut referire la cazurile recente de corupție politică. Ea a vorbit inclusiv despre cei 40 de funcționari ai Agenției Servicii Publice cercetați pentru primirea de bani din Rusia în schimbul influențării procesului electoral, dar și despre implicarea unor angajați ai Parlamentului și ai Poliției de Frontieră în acțiuni ce ar putea fi catalogate drept trădare de patrie.

VERONICA MIHAILOV-MORARU, ministrul Justiției: "În prezent, procuraturile specializate investighează infracțiunile preponderent în mod separat, fără a avea o viziune de ansamblu asupra fenomenului criminalității organizate și corupției politice."

Anume din acest motiv capacitatea procuraturilor specializate de a investiga cazuri complexe trebuie fortificată, a adăugat ministrul. În urma recomandărilor Consiliului Suprem de Securitate privind consolidarea arhitecturii instituționale responsabile de combaterea corupției, Ministerul Justiției a elaborat mai multe soluții.

VERONICA MIHAILOV-MORARU, ministrul Justiției: "Pe termen scurt, una din primele soluții ține de concentrarea eforturilor în cadrul secției specializate din cadrul Procuraturii Generale care să preia dosarele de corupție politică și criminalitate organizată. Acest fapt va permite prioritizarea și monitorizarea progreselor."

O altă opțiune este fuzionarea celor două procuraturi specializate - Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale - într-o singură instituție, cu două subdiviziuni de competență-anticorupție și crimă organizată. Această transformare ar urma să se facă fără întreruperi, cu transferul procurorilor și menținerea dosarelor aflate în investigare.

VERONICA MIHAILOV-MORARU, ministrul Justiției: "Această secție recent creată, urmare a reorganizării sistemului procuraturii generale și aici mă refer la secția pentru combaterea corupției și spălarea banilor, să fie mărită cu personal adițional din cadrul procuraturilor specializate cu misiunea de a se concentra doar pe cazurile de corupție majoră și crimă organizată selectată în baza unor criterii."

Ministrul a lăsat să se înțeleagă însă că aceste modificări presupun și anumite schimbări în structura internă a Procuraturii. Anterior, în spațiul public au apărut informații că inițiativa ar urmări, de fapt, înlăturarea Veronicăi Dragalin de la șefia Procuraturii Anticorupție. Mai mult, este incertă situația lui Victor Furtună, care a ieșit învingător al concursului de șef al PCCOCS încă la finele anului trecut, însă ordinul de numirea a acestuia în funcție nu a fost semnat de către procurorul general, Ion Munteanu. Asta pentru că Furtună nu a fost supus încă procedurii de Vetting, argumentau anterior reprezentanții Procuraturii.

VERONICA MIHAILOV-MORARU, ministrul Justiției: "Desigur că aceste modificări presupun și unele intervenții legale în structura internă a Procuraturii, inclusiv cu aprobatoarea Consiliului Superior al Procurorilor."

Într-un răspuns pentru Jurnal TV, Procuratura Generală a transmis că șefii Procuraturii Anticorupție și PCCOCS consideră că ministrul Justiției nu a prezentat argumente plauzibile care să justifice necesitatea unei astfel de fuzionări. Mai mult, Veronica Dragalin a subliniat că i-ar fi blocate inițiativele atât de responsabilii de la Ministerul Justiției, cât și de cei de la Guvern și de la Parlament.

RĂSPUNSUL PROCURATURII ANTICORUPȚIE: "Pe 28 ianuarie 2023, procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție a expediat o propunere legislativă Ministerului Justiției care ar permite liberarea de răspundere penală a persoanelor care cooperează proactiv cu insistuția de urmărire penală. Ministerul Justiției a respins propunerea. Pe 31 martie 2023, procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție s-a adresat direct domnului Igor Grosu, dar propunerile nu ajung pe masa deputaților sau ajung într-o versiune care e complet diferită decât versiunea discutată."

Consiliul Superior al Procurorilor și-a exprimat preocuparea față de impactul pe care l-ar putea avea reformele din sistemul Procuraturii asupra funcționării instituțiilor. COMUNICATUL CONSILIULUI SUPERIOR AL PROCURORILOR: "Considerăm esențial ca orice reformă a sistemului Procuraturii să fie fundamentată pe principii de legalitate, stabilitate și eficiență instituțională. Subliniem importanța unui proces decizional transparent, bazat pe consultări ample cu actorii relevanți din domeniul justiției, astfel încât eventualele modificări să nu afecteze echilibrul necesar între autonomia Procuraturii și principiul separației puterilor în stat."

Potrivit proiectului elaborat de Ministerul Justiției privind noua arhitectură a Procuraturii, se propun spre examinare și alte modele instituționale din experiența țărilor mici, care au devenit recent state membre ale Uniunii Europene. Un exemplu în acest sens ar fi Croația, care are o singură Procuratură specializată. Decizia finală privind restructurarea sistemului Procuraturii urmează să fie luată de Parlament.