EUGEN MURAVSCHI, expert în energetică: "În engleză, termenul „weaponization”, de referă la „a folosi ca o armă ceva ce nu este, oficial, o armă”. Rusia nu are nevoie să trimită o armată la Chișinău să schimbe Guvernul, pentru că ea poate folosi șantajul energetic, pentru a crea nemulțumire, panică în rândul populației, pentru a submina Guvernul și pentru a ajuta partidele pro-ruse să preia puterea la următoarele alegeri. Respectiv, efectul este până la urmă ca o lovitură de stat, însă cumva pașnic. De aceea, energia este folosită ca o armă, o armă pentru a schimba Guvernul, în cazul nostru."

Potrivit expertului, Moscova a folosit deseori această pârghie în raport cu fostele republici, care au ieșit cu ani în urmă din orbita Kremlinului.

EUGEN MURAVSCHI, expert în energetică: "Rusia mereu a folosit energia, fie că vorbim de gaz, fie că vorbim de petrol, drept o armă politică, pentru a-și menține sfera de influență în Europa de est și în Caucaz. De exemplu, chiar în 1990, când Lituania și-a declarat independența, Rusia a instituit o blocadă economică. Asta a însemnat atât oprirea livrărilor de petrol, cât și oprirea livrărilor de gaz natural în proporție de 84%, dar și de alte produse esențiale. O blocadă care a durat 80 de zile."

Scenarii similare au fost aplicate și în cazul Ucrainei, chiar dacă aceasta era un partener indispensabil al Rusiei pentru exporturile de energie, sau al Georgiei.

EUGEN MURAVSCHI, expert în energetică: "Din 1992 până în 1994 a fost prima dispută, până chiar înainte de anexarea Crimeii în 2013-2014. Au fost mereu dispute privind livrările, privind prețul. Georgia, spre exemplu, tot a avut de suferit. Un caz curios în 2006, niște presupuși teroriști necunoscuți, ar fi distrus conducta care alimenta cu gaz Georgia. Problema a fost rezolvată, dar a fost tot un fel de manifestare a puterii ruse să le arate georgienilor de cine depind. Conform unor studii internaționale, care au monitorizat livrările de gaz și de petrol rusesc, în țările Europei de est, au existat 51 de episoade, de incidente, fie era vorba de sistarea livrărilor, fie de manipularea prețului. Iată din aceste 51 de episoade, 30 din ele erau motivate politic, nu erau justificate din punct de vedere economic sau tehnic."

Rusia a pedalat mereu pe supoziția că Ucraina sau Georgia nu ar fi plătit pentru gazul livrat, că ar fi furat anumite cantități sau că nu și-ar fi îndeplinit obligațiile contractuale, constată expertul. În realitate, aceste motive pe care Rusia le invoca, coincideau cu momentele, în care guvernele din statele post-sovietice încercau să se miște mai aproape de Europa și să iasă de sub controlul rusesc.

EUGEN MURAVSCHI, expert în energetică: "În Republica Moldova noi am fost supuși acestui șantaj încă din 1990. În repetate rânduri, Rusia a crescut nejustificat, neanunțat prețul gazelor pentru Republica Moldova, care au creat datorii false, sau datorii artificiale, iar din contul acestor datorii, Guvernul a fost nevoit să cedeze proprietatea asupra unor gazoducte din Republica Moldova, tot din acest motiv avem astăzi Gazpromul acționar majoritar la Moldovagaz. Deci, practic, au fost niște atacuri raider."

Rusia își dorește un guvern loial la Chișinău, un guvern care să compromită integrarea europeană, să oprească reformele în domeniul energetic și să arunce Republica Moldova înapoi în brațele Gazpromului, pentru a o face dependentă de gazul rusesc, cum este și regiunea transnistreană, concluzionează expertul Eugen Muravschi.