Republica Moldova ar putea face schimb de organe, țesuturi și celule umane cu alte state europene
Republica Moldova ar putea face schimb de organe, țesuturi și celule umane cu alte state europene, potrivit unui proiect elaborat de Ministerul Sănătății. În Republica Moldova sunt făcute două tipuri de transplant, renal și hepatic, iar persoanele care au nevoie de un transplant pot aștepta și ani la rând. Care este procedura de schimb am aflat de la specialiștii de la Spitalul Republican și Agenția de Transplant.
GRIGORE ROMANCIUC, director, Agenția de Transplant: "În fond hotărârea conține două regulamente, primul regulament este pe schimbul de organe și al doilea regulament este pe import/export de țesuturi și celule. Lucrul acesta ar însemna că aceste activități trebuie să fie reglementate, schimbul de organe și importul, exportul, schimbul de celule. Lucrul acesta ar însemna un schimb eficient de informații asupra etapelor care sunt legate de prelevare, de investigarea pacienților, legate de transportare și ultima etapă de transplant."
Schimbul de organe se bazează pe o singură regulă, valabilă pentru ambele părți, spune Grigore Romanciuc.
GRIGORE ROMANCIUC, director, Agenția de Transplant: "Se efectuează acest lucru doar într-un singur caz, atunci când nu există în lista de așteptare în țara respectivă niciun pacient compatibil cu acest organ și doar în cazul acesta, organul poate fi prelevat și transportat în țara unde există un pacient care ar fi compatibil în acest caz."
Pentru realizarea acestui schimb de organe cu alte state, va fi nevoie de semnarea unor acorduri de colaborare. „Este un proces care va dura”, ne-a spus Adrian Tănăse, primul medic din Republica Moldova care a efectuat un transplant de rinichi.
ADRIAN TĂNASE, doctor habilitat în științe medicale: "Se va munci foarte mult pentru a contracta țările care doresc să facă schimburi de organe. Apoi încă încă ceva foarte important: pentru a trimite peste hotare un organ, el trebuie să fie foarte protejat, fără maladii transmisibile. Când? De la cine și cum a fost prelevat? Și, cel mai important, nu poți lua organul să-l pui în buzunar și te-ai urcat în avion și ai plecat cu el. Așa ceva nu se întâmplă."
Potrivit expertului, schimbul de organe aduce beneficii pentru orice țară, care deține astfel de acorduri bilaterale.
ADRIAN TĂNASE, doctor habilitat în științe medicale: "Poate puțini cunosc că deja cu mulți ani în urmă noi am efectuat schimbul de organe. Pe timpurile Uniunii Sovietice erau perioade când pe parcursul unui an când de la șapte la nouă rinichi noi trimiteam în diferite orașe mari și primeam înapoi același număr de organe, aici mă refer în primul rând la rinichi – Moscova, St. Petersburg, Kiev, Minsk."
Proiectul de hotărâre nu va provoca schimbări majore pentru medicina din Republica Moldova, dar va monitoriza strict procesul de transplanturi, explică ministrul Sănătății.
ALA NEMERENCO, ministrul Sănătății: "Nu au loc absolut deloc schimbări, doar reglementează o monitorizare foarte strictă a tot ce înseamnă transplant, inclusiv trasabilitatea cum se preia organul în instituția medicală, acolo unde se întâmplă această moarte clinică și deja se înregistrează și moartea cerebrală, și rudele acceptă ca să fie utilizate organele pentru transplant, transportarea lor către instituțiile care realizează transplantul la noi aici, în Republica Moldova."
Proiectul de lege prevede ca schimbul de organe destinate transplantului să se facă în baza autorizației de import sau export emise de Agenția de transplant. Documentul a fost supus consultărilor publice, dar încă nu a ajuns la Guvern pentru a fi prezentat și aprobat. Singurul acord, pe care Republica Moldova îl are în privința schimbului de organe este semnat cu România.