Unu din patru tineri din Republica Moldova nici nu lucrează, nici nu învață
Unu din patru tineri din Republica Moldova nici nu lucrează, nici nu învață. Asta arată datele Biroului Național de Statistică pentru primul trimestru al anului curent. În cifre, asta înseamnă că 134 de mii de persoane, cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani, nu fac nimic. „Cei care ajung să se angajeze sunt puțini”, afirmă specialiștii. Cum explică ei situația, vedeți în continuare.
MARIANA ALERGUȘ, șefa Direcției statistica forței de muncă, BNS: "În trimestrul I au fost înregistrați 134 mii de tineri NEET, cu grupa de vârstă 15-34 de ani. Dacă să facem o comparație, ca să spunem dacă indicatorul este mare sau mic, nu putem să luăm trimestrele, în funcție de trimestru datele sunt diferite. 18:56-19:06 Cel mai mare indicator îl înregistrăm în trimestrul trei, motivul fiind că tinerii finalizează studiile și nu sunt angajați pe câmpul muncii."
În analiza distribuției tinerilor NEET, acronim pentru „Nu este în educație, în muncă sau în formare”, predomină cei care îngrijesc de familie. La persoanele de 30-34 ani, ponderea ajunge la 54%.
MARIANA ALERGUȘ, șefa Direcției statistica forței de muncă, BNS: "Dacă vorbim de grupa de vârstă 15-34 de ani, avem 8% care stau în șomaj, adică este în căutarea unui loc de muncă, avem persoane care îngrijesc de familiile lor. Sunt tineri care pleacă peste hotare la muncă sau intenționează să plece și alte situații când poate fi o dizabilitate, poate fi o problemă de sănătate."
Potrivit Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, de la începutul anului au fost angajate peste 7 mii 200 de persoane. Din numărul total, ponderea tinerilor e de 31 procente, sau puțin peste două mii de tineri cu vârsta 16-34 de ani.
OXANA DULGHIERI, șefa Serviciului monitorizare, ANOFM: "De regulă, aceștia au preferat să ocupe un loc de muncă în următoarele profesii: fie cofetar sau bucătar, contabil, cusător sau croitor, sudor, mecanic auto. Avem această sferă de înfrumusețare: manichiuristă, frizer, coafor, cosmetician."
Specialiștii au o explicație pentru cifra mare a șomerilor, mai ales în zonele rurale.
OXANA DULGHIERI, șefa serviciului monitorizare, ANOFM: "Ar fi discrepanța persoanelor cu statut de șomer din mediul rural, care ajunge la 62%, iar a locurilor de muncă de doar 13%. Este primul pas. Al doilea ar fi salariile mici neatractive, mai ales în mediul rural. Și al treilea ar fi informarea insuficientă a persoanelor."
Am încercat să aflăm ce cred tinerii despre șomaj.
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă are 35 de subdiviziuni teritoriale. Persoanele care vor să muncească, pot solicita ajutorul specialiștilor.
