În luna mai 2014 fiul mai mic al lui Iurie Leancă, Liviu Tristan, a absolvit un ciclu de studii preuniversitare la un colegiu privat din Marea Britanie, în orașul Cambridge. Tânărul apare în fotografii făcute la evenimentele organizate pentru absolvenții din 2014, publicate pe internet. Școala în care a învățat fiul mai mic al lui Iurie Leancă este specializată în pregătirea studenților străini pentru admitere la universitățile din Marea Britanie. Iar plata pentru studii, cel puțin o parte, de aproximativ 40 de mii de dolari, echivalentul a peste 25 de mii de lire sterline, a fost făcută de către condamnatul în primă instanță în dosarul fraudei bancare, Ilan Șor.

Mai exact, de una dintre firmele sale nerezidente, implicate în furtul miliardului – Tomton Trade Corp, care avea conturi deschise în banca letonă ABLV. Această companie este una dintre zecile de firme utilizate de Șor pentru spălarea banilor proveniți din credite. Potrivit schemei caracteristice „furtului miliardului”, sursele scoase din bănci ca împrumuturi treceau, înainte să ajungă la o destinație finală, printr-un șir de transferuri de la o companie la alta.

În acest fel era camuflată proveniența banilor. Una dintre aceste firme este Tomton Trade Corp, fapt recunoscut chiar de Șor în declarațiile făcute la procuratură și susținute în ședințe de judecată. Ne vom referi la două plăți de pe extrasele bancare ale acestei companii. Una a fost făcută pe 9 octombrie 2012. Firma lui Șor a transferat 20 de mii 882 de dolari, convertiți în 12 mii 912 lire sterline, pe contrile companiei britanice Cambridge Arts and Sciences Limited. Cu specificația „plata pentru Liviu Tristan Leancă”. Cambridge Arts and Sciences Limited este tocmai compania care deține colegiul, unde Liviu Tristan Leancă a fost printre absolvenți în anul 2014. O altă plată apare în extrasele bancare de pe contul în lire sterline al Tomton Trade pe 12 februarie 2013. Șor a transferat școlii din Cambridge pentru Liviu Tristan Leancă 12 mi 700 de lire sterline.

Suma a fost convertită din aproximativ 20 de mii de dolari. Copiile rulajelor în care apar aceste plăți au fost oferite Jurnal TV de către avocatul Ion Crețu, în prezent apărător al lui Veaceslav Platon – unul dintre condamnații în dosarul fraudei bancare.

Plățile făcute spre Leancă se încadrează în perioada de după preluarea de către Șor a controlului asupra Unibank. Și au precedat preluarea Băncii Sociale și a Băncii de Economii. Este vorba despre o etapă la care, potrivit investigațiilor Kroll, portofoliul de credite acordate grupului de companii și persoane afiliate lui Șor a început să crească vertiginos. Detectivii financiari au prezentat și cifre concrete. Într-o perioadă de doar șase luni, suma banilor sustrași a crescut cu peste un miliard de lei. De regulă, sursele plecau spre diferite companii din offshore. Inclusiv spre cea de pe conturile căreia s-a plătit pentru studiile fiului mai mic al lui Iurie Leancă. Prima încercare de a obține de la vicepremier o reacție pe marginea acestui subiect s-a soldat cu eșec. Demnitarul a considerat că ar fi o dovadă de lipsă de bun simț să fie așteptat dimineața, la poarta casei sale.

A doua încercare nu a avut mai mult succes, chiar dacă se întâmpla deja în clădirea Guvernului. Iurie Leancă a trecut pe lângă reporter fără a-i onora întrebările cu vreun răspuns. Într-un final, după ore de așteptare, la a treia încercare, vicepremierul s-a interesat dacă există probe. Când i s-a răspuns afirmativ, a declarat că dovezile ar fi mincinoase și că Jurnal TV ar fi o televiziune de partid, care ar avea interesul să-l defăimeze.

Compania lui Ilan Șor, Tomton Trade Corp este o firmă pe care procurorii moldoveni o cunosc pe dinafară. Cel puțin așa ar trebui să fie, având în vedere că au folosit rulajele acesteia în procesul de instrumentare a dosarului fraudei bancare. Cel puțin în două episoade - Vladimir Filat și Chiril Lucinschi. În deciziile de condamnare emise pe numele fostului premier și, respectiv, al fostului deputat, se conțin informații despre mai multe transferuri făcute de Șor către cei doi, anume prin intermediul Tomton Trade Corp. Una dintre plățile pe care procurorii i le-au incriminat lui Filat și pentru care acesta a fost condamnat, a venit de la respectiva companie. Este vorba despre un transfer de 49 de mii 500 de dolari, de care, pe 19 aprilie 2013, a beneficiat un offshore din Belize, atribuit de către acuzatori lui Filat. Și în sentința de condamnare a lui Chiril Lucinschi, pe lângă alte transferuri de la Șor, sunt enumerate patru plăți făcute anume prin intermediul Tomton Trade Corp. În această decizie de judecată găsim și o altă dovadă incontestabilă a faptului că procurorii au la dispoziție rulajele firmei lui Șor Tomton Trade Corp. Printre probele enumerate drept cele care au demonstrat vinovăția lui Chiril Lucinschi au fost incluse și aceste extrase, pentru conturile în euro și dolari, pentru perioada 4 ianuarie 2011 - 13 martie 2013. În acest interval de timp se înscriu ambele plăți făcute de firma lui Șor pentru fiul lui Leancă. Prima se află pe extrasele contului în dolari. În același rulaj apare și operațiunea de convertire a dolarilor americani în lire sterline pentru cea de-a doua plată. Mai mult, informația cu privire la schimbul valutar se află pe aceeași filă cu unul dintre transferurile incriminate lui Lucinschi. Transfer despre care procurorii au afirmat în instanță că inculpatul „trebuia să ştie că provine dintr-un circuit financiar-bancar ilegal”. De altfel, acuzatorii au făcut această afirmație cu privire la toate transferurile care au venit de la Tomton Trade Corp.

Nu este clar de ce procurorii au văzut unele plăți din extrasele bancare ale acestei companii și nu le-au văzut pe altele. De ce au mers în instanță cu transferurile care au dus spre Filat și Lucinschi prin intermediul unor firme de ale acestora, dar nu au mers în judecată cu plățile în care apare concret numele fiului, pe atunci minor, al unui demnitar de rang înalt? Un demnitar, care era ministru de Externe pe vremea acelor plăți, iar ulterior a ocupat fotoliul de prim-ministru exact în perioada în care lui Ilan Șor i s-au cedat Banca de Economii și Aeroportul. Tot Leancă era premier atunci, când Guvernul i-a permis Băncii Naționale să scoată din rezervele de stat prima tranșă de 9,5 miliarde de lei pentru a astupa gaura formată în băncile controlate de Șor prin acordarea de credite frauduloase tot lui Șor. Sumă, care ulterior a fost transformată în datorie de stat și pe care trebuie să o întoarcă cetățenii moldoveni. Tot Leancă era la șefia Guvernului atunci, când executivul a pus punct în litigiul internațional cu firma Le Bridge, concurenta lui Șor în comerțul Duty Free. După o condamnare a Republicii Moldova dictată de Centrul Internaţional de Reglementare a Diferendelor Investiţionale, din două soluții de împăcare înaintate de către instituție, Guvernul condus de Leancă a ales-o pe cea favorabilă businessului lui Șor, chiar dacă pentru asta cetățenii Republicii Moldova au avut de plătit în loc de 6,5 milioane de lei, 35 de milioane, adică de peste cinci ori mai mult! Un alt episod de legătură între Leancă și controversatul bancher, astăzi primar de Orhei, este vechiul scandal cu numerele de înmatriculare diplomatice acordate ilegal de ambasada Republici Moldova la Moscova, inclusiv lui Ilan Șor, pe vremea când Iurie Leancă era ministru de Externe.

Potrivit unui document aflat în posesia Jurnal TV, pe care nu-l vom prezenta pentru a proteja identitatea sursei, procurorii dețin rulajele Tomton Trade de la ABLV Bank de pe 8 septembrie 2015. Leancă a fost audiat în dosarul Filat după mai bine de o lună de la acea dată, - pe 14 octombrie. Am căutat-o pe șefa adjunctă a Procuraturii Anticorupție, Adriana Bețișor, care este și șefa grupului de anchetatori în dosarul de bază privind frauda bancară. Am vrut să aflăm dacă anchetatorii l-au întrebat pe Leancă despre transferurile pentru studiile fiului său, făcute de firma lui Șor. Și dacă nu, atunci de ce. Am mers la Centrul Național Anticorupție, unde Bețișor își are biroul.

La CNA ni s-a spus că Adriana Bețișor este la Procuratura Generală. Nici acolo, însă, nu a fost de găsit. Numele ei nu figura în registrul vizitatorilor.

Nici telefonic nu a fost posibil de o contactat pe Bețișor, care a întrerupt apelurile sau a avut telefonul încontinuu ocupat.

Responsabilii din cadrul Serviciului de presă ne-au anunțat că Adriana Bețișor nu va fi disponibilă nici în următoarele zile.

Până la urmă, am transmis întrebările în formă scrisă, însă, până la editarea materialului nu am primit vreun răspuns.

În continuare, Leancă vorbește despre două întâlniri avute cu Șor. Una la care au fost prezenți Vladimir Filat și Vladimir Plahotniuc, și alta la care au asistat unii membri ai Guvernului. În cadrul acelor întâlniri, Șor ar fi dat asigurări că în pofida „semnalelor extrem de alarmante”, situația ar fi sub control. Leancă mai spune că, la fel ca și propunerea cu privire la acordarea funcției de consul onorific, soluția cu privire la cedarea de către stat a Băncii de Economii i-ar fi fost sugerată de către Vladimir Filat. Adică, a confirmat unele declarații făcute de către Șor cu o zi mai devreme împotriva fostului șef de partid al lui Leancă. Niciun cuvânt despre transferurile făcute de bancherul de la BEM, Banca Socială și Unibank pentru studiile mezinului său. Și niciun cuvânt despre alte întrevederi cu Șor. Ulterior, într-o emisiune TV, a recunoscut că au fost și întâlniri mai puțin oficiale.

Nici Ilan Șor, care în mărturiile depuse la procuratură descrie cu lux de amănunte nenumărate transferuri către Vladimir Filat, nu vorbește despre cele cel puțin două plăți făcute pentru feciorul lui Leancă. Chiar dacă îi pomenește numele. Șor a afirmat că Filat s-a înțeles anume cu Leancă atât în cazul râvnitei funcții de consul, pe când ultimul era ministru de Externe, cât și în cazul cedării de către stat a pachetului majoritar la Banca de Economii, pe când ocupa deja fotoliul de premier. Bancherul a enumerat sume exacte, pe care i le-ar fi plătit lui Filat, pentru un serviciu sau altul, dar nu a spus niciun cuvânt despre oarecare plăți către Leancă. Astăzi el nu le neagă, dar spune că nu-și amintește.

În continuare, în loc să dea răspunsuri, Șor s-a dedat unor învinuiri la adresa Jurnal TV și a altor instituții de presă, reprezentanții cărora au încercat să-i pună întrebări. S-a întâmplat la un eveniment, la care fostul bancher a chemat presa pentru a se lăuda pe sine și partidul său, iar apoi a fugit de întrebări.

Instituția privată de învățământ din Cambridge, în care a învățat fiul mai mic al lui Iurie Leancă, oferă diverse oportunități de studii, de la cursuri de vară, până la cursuri de pregătire pentru universitate, care ajung să coste până la 30 de mii de lire pe an. În sumă este inclusă și cazarea. Fiecare student are apartament separat, cu baie proprie, într-un campus modern situat aproape de centrul orașului. Suma de 25 de mii 612 lire sterline, transferată de firma lui Șor pentru studiile fiului lui Leancă, este echivalentă cu peste 560 de mii de lei moldovenești. Sau peste 90 de salarii medii pe economie în Republica Moldova! Raportată la veniturile lui Iurie Leancă din ultimii doi ani, această sumă înseamnă cât câștigul său pentru aproximativ 20 de luni. Raportată la veniturile din 2014, când fiul său mai mic a absolvit instituția din Cambridge, această sumă înseamnă cât salariul pentru mai bine decât doi ani și jumătate. Adică o povară destul de mare. Unde mai pui că Iurie Leancă era singurul care aducea venit în familie și că în aceeași perioadă, și fiul său mai mare își făcea studiile peste hotare. În Germania, la o instituție unde taxa de școlarizare oscilează între 18 și 22 de mii de euro. Potrivit dărilor de seamă cu privire la avere, Iurie Leancă are rezerve de zeci de mii de euro, încă din perioada în care a activat în domeniul privat. De când muncește la stat, dar mai exact din 2012, primul an în care a declarant la autoritatea de integritate ce sume de bani păstrează în bănci, economiile demnitarului au crescut. Aproape dublu. De la 67 de mi 800 euro, în 2012, la 112 mi 700 - în 2017. Iurie Leancă locuiește într-o casă impunătoare din Ialoveni, imobil pe care susține că i l-a donat socrul său. În spatele casei omul și-a făcut piscină.

O explicație pentru ce înseamnă, în opinia lui Leancă, să nu minți, dar să ocolești anumite lucruri, o găsim în aceeași emisiune. Atunci când la o întrebare concretă cu privire la abilitatea sa de a se eschiva de răspundere în orice situație, Leancă a deviat pe subiectul integrării europene.

Până și presa străină a remarcat nepotriviri între declarațiile și acțiunile lui Leancă. Într-un interviu acordat de fostul premier pentru emisiunea Hard Talk de la BBC, jurnalistul Stephen Sackur i-a reproșat că spune una, dar face alta.

O mostră de ticluire a adevărului după bunul său plac, Leancă a oferit-o atunci când a declarat că a semnat decizia de a scoate din rezervele Băncii Naționale 9,5 miliarde de lei pentru a compensa furtul din cele trei bănci „doar după consultarea/recomandarea instituțiilor financiare internaționale: Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional”. Ambele instituții au dezmințit spusele lui Leancă și au precizat că nu au fost consultate, că nu au făcut asemenea recomandări și că abia după intrarea în vigoare a acelei hotărâri de Guvern, pe atunci secretă, au aflat despre existența ei. Nici în această situație în care a fost pus la zid fără echivoc, Leancă nu a recunoscut că a mințit. În schimb, a acuzat instituțiile internaționale că s-ar fi lăsat antrenate în jocuri politice locale.

Într-o ediție a emisiunii Cabinetul din Umbră de la Jurnal TV, în februarie 2015, Iurie Leancă și-a exprimat regretele cu privire la felul în care guvernarea a gestionat dosarele Banca de Economii și Aeroportul. Întrebat de ce în pofida declarațiilor sale cu privire la necesitatea de a-i pedepsi pe hoții de la BEM, investigațiile cu privire la frauda bancară decurg anapoda, Leancă a invocat că funcția de premier pe care o deținea nu ar fi una decisivă. Calificativul „un simplu prim-ministru” îi este atribuit de atunci ca un al doilea nume.

Precizăm că frauda bancară produsă în Republica Moldova pe parcursul mai multor ani, până în noiembrie 2014, îi va costa pe cetățeni 25 de miliarde de lei. Autoritățile au decis că pentru miliardul de dolari furat din Banca de Economii, Banca Socială și Unibank trebuie să plătească fiecare dintre noi. Agenția Kroll, angajată să investigheze schema prin care au fost furați banii, unde au ajuns și cum pot fi recuperați, a stabilit că Ilan Șor, cel care, la etapa finală, controla toate cele trei instituții, a jucat un rol decisiv. Deja nu mai este o noutate că fără aportul direct al factorilor politici de la Chișinău, frauda bancară nu ar fi fost posibilă și că aceleași persoane influente îi oferă acum protecție lui Șor, care nu este decât realizatorul schemelor lor. Dovezi incontestabile în acest sens au fost aduse de către fostul ministru al Finanțelor, Veaceslav Negruța, care, înainte ca Guvernul să cedeze pachetul majoritar la BEM, a informat conducerea de vârf despre frauda care se pregătea. Dar și de către fostul șef-adjunct al Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor din cadrul CNA, Mihail Gofman, care afirmă că reprezentanții puterii au manipulat lucrurile în așa fel, încât furtul să nu poată fi împiedicat prin instrumentele statului. Potrivit oamenilor din interiorul sistemului, anchetatorii dispun de toate informațiile necesare pentru a-i trimite după gratii pe principalii actori și beneficiarii încă înainte ca experți Kroll să vină la Chișinău. Atâta timp cât persoanele care dețin puterea vor continua să controleze și justiția, probele negrul pe alb vor fi calificate „minciuni”, iar minciunile - „diplomație”. Furturile vor fi patronate de stat, pagubele vor fi puse pe umerii cetățenilor, iar pușcăriile vor fi ticsite cu țapi ispășitori. În prezent, Iurie Leancă face coaliție guvernamentală cu Partidul Democrat al lui Vladimir Plahotniuc și își exprimă încrederea că această situație s-ar putea menține și după alegerile din anul viitor.