Lituania, Estonia și Letonia au încheiat pe 8 februarie deconectarea istorică de la rețeaua electrică rusă
Independența energetică costă. Cetățenii trebuie să înțeleagă un lucru - gazul procurat la preț mic poate aduce un preț politic mult mai mare pe care-l vom plăti pe termen lung. Opinia a fost exprimată de expertul comunității Watchdog, Ștefan Bejan. Acesta a subliniat exemplul unor foste republici sovietice, care au reușit să scape de șantajul energetic al Moscovei, și a declarat că pe aceeași cale merge acum, încet dar sigur, și Republica Moldova.
ȘTEFAN BEJAN, expert în istorie, Watchdog: "Țările Baltice, de exemplu, au fost supuse unui șantaj energetic încă în perioada anilor 90. Țările Baltice au fost primele printre cele 15 „republici surori”, care și-au declarat intenția de a părăsi Uniunea Sovietică și atunci ele au fost deconectate de la rețeaua electrică. Nu au fost aprovizionate cu combustibil. Anterior, până în 2014, Țările Baltice au fost supuse unui șantaj, acestea au reușit totuși să diversifice sursele de gaze. Spre exemplu, Lituania a creat un terminal de gaz lichid prin care a reușit să aducă GPL și în felul astă să scape de gazul rusesc."
Lituania, Estonia și Letonia au încheiat pe 8 februarie deconectarea istorică de la rețeaua electrică rusă, în vederea integrării în sistemul Uniunii Europene. Fostele republici sovietice, în prezent membre ale Uniunii Europene și NATO, au pus astfel capăt dependenței față de Rusia. Expertul consideră că Republica Moldova poate fi văzută drept un exemplu modest în încercările de a se desprinde de șantajul Rusiei prin măsurile pe care le-a luat în ultimii ani.
ȘTEFAN BEJAN, expert în istorie, Watchdog: "Noi în Republica Moldova ne-am învățat că dacă vrem să plătim facturi mai mici, înseamnă că trebuie să „prietenim” cu Rusia. Ni s-a creat acest narativ. Independența energetică costă. Noi, cei din Republica Moldova trebuie să înțelegem că gazul la preț mai mic, poate aduce după sine un preț politic mult mai mare pe care-l vom plăti pe termen lung. Noi vedem, începând cu 2022, de când a fost declanșat războiul din Ucraina, că are loc un proces amplu de tăiere a cordonului ombilical față de Federația Rusă. Noi am reușit, în primul rând, să procurăm gaze de pe piața liberă, asta ne-a ajutat foarte mult, chiar dacă prețul cubului de gaz a crescut la un moment dat până la 30 de lei, dar vedem ce s-a întâmplat în regiunea transnistreană la începutul acestui an, atunci când dependența totală de gazul rusesc i-a făcut pe locuitorii de acolo să înghețe efectiv de frig."
Când va fi rezolvată problema curentului, Republica Moldova va deveni, în opinia expertului de la Watchdog, încă un un exemplu cum „o țară mică a reușit să nu mai depindă de o singură sursă”. „Republica Moldova poate urma calea altor țări europene care, la fel, erau dependente de gazul rusesc și să continue eforturile de economisire a energiei”, afirmă Ștefan Bejan.
ȘTEFAN BEJAN, expert în istorie, Watchdog: "Germania a reușit să scape de această dependență, a fost chiar și o campanie amplă în Germania prin care locuitorii erau îndemnați să economisească, să consume cât mai puțină energie și această campanie a dat roade, pentru că la un moment dat, consumul a scăzut cu circa 9%. Spre exemplu, în Spania, s-a stabilit că temperaturile maxime pe timp de iarnă trebuie să fie de 19 grade și 26 pe timp de vară."
Pe termen lung, Republica Moldova ar putea să investească masiv în energia regenerabilă, pentru a fi mai puțin dependentă de energia cumpărată de pe bursă, spune expertul Ștefan Bejan.