Potrivit directorului Institutului de Geologie şi Seismologie, ultima dată, studiul de micro-zonare seismică pentru orașul Chișinău a fost făcut în anul 2005. Acesta a fost singura cercetare care a evaluat starea clădirilor din oraș. Din cele 25 de mii de blocuri evaluate atunci, circa 83% aveau un grad sporit de uzură. În cazul unui cutremur, cele mai afectate ar fi blocurile construite până în anii 1950, casele particulare, centrul istoric și cel modern al Chișinăului, și blocurile construite cu abateri.

IGOR NICOARĂ, director, Institutul de Geologie şi Seismologie: "Noi avem blocuri cu foarte multe anexe construite, mai ales în cămine, unde sunt anexe de 3, 4, 5 nivele. Sunt foarte vulnerabile. În cazul unui cutremur, nu știm cum s-ar comporta."

Din 2005, când a fost făcut ultimul studiu, și până acum, clădirile noi au apărut ca ciupercile după-ploaie, și de-a lungul anilor nu au fost evaluate conform riscului seismic, afirmă expertul.

IGOR NICOARĂ, director, Institutul de Geologie şi Seismologi: "Multe blocuri s-au construit. S-a intervenit inclusiv la ceea ce anterior se infiltra în teren, acum se evacuează și ajunge în partea de jos a orașului, ceea ce poate duce la procese de sub-inundare, unde crește nivelul apelor freatice, ceea ce poate considerabil modifica reacția clădirilor la un eventual seism."

În 2014, Guvernul a adoptat Regulamentul privind inventarierea tehnică şi paşaportizarea blocurilor, dar gradul de uzură a clădirilor niciodată nu a mai fost evaluat.

IGOR NICOARĂ, director, Institutul de Geologie şi Seismologi: "El este pus pe seama autorității publice locale, dar ea nu dispune de surse suficiente pentru a desfășura aceste lucrări. Aceste lucrări sunt complicate și implică multe persoane: specialiști în construcție, care pot aprecia calitatea betonului, în ce măsură s-a uzat, în ce măsură e afectat."

Am încercat să obținem un comentariu de la Primăria Chișinău, dar reprezentanții Direcției arhitectură ne-au spus că întrebarea nu este de competența lor. Potrivit specialiștilor, normele privind ridicarea construcțiilor rezistente la seisme au fost adoptate încă în anii 1950, ceea ce a făcut ca blocurile din Chișinău să fie destul de sigure: atât cele construite încă pe timpul Uniunii Sovietică, cât și cele ridicate recent.

ANATOLIE TARANENCO, șef, Departamentul inginerie civilă și geodezie, UTM: "Majoritatea fondului construit din perioada de independență, deși toți spun că se fură, că nu respectă GOST-urile, vă asigur - se respectă! O spun în cunoștință de cauză."

Dar pentru că despre starea clădirilor nu se cunosc multe, experții își pun speranța în inspectorii Agenției pentru Supraveghere Tehnică, care ar trebui să aprecieze defecțiunile clădirilor și să monitorizeze înlăturarea acestora.

ANATOLIE TARANENCO, șef Departamentul inginerie civilă și geodezie, UTM: "Studii nu s-au făcut. În general, există legea privind calitatea în construcții. În cadrul sistemului respectiv activează și serviciile de expertiză tehnică."

Noi am încercat să luăm legătura cu responsabilii de la Agenția pentru Supraveghere Tehnică, dar directorul adjunct ne-a spus că nu este competent, iar inspectorii au refuzat să vorbească cu jurnaliștii. Am mers la o companie, care se ocupă de proiectarea clădirilor. Constructorii ne-au asigurat că respectă toate normele în vigoare și utilizează diverse tehnologii pentru a face fundațiile mai rezistente.

ALEXANDRIN BURAGA, arhitect: "În mod normal se consolidează fundație cu piloni structurali. Dacă avem niște terenuri mai puțin rezistente, pentru ansambluri sau clădiri înalte, avem adaptarea cu diametri. Vorbim despre diametrele piloților, a armaturii folosite pentru consolidarea structurii. Apoi urmează calculul seismic."

Am aflat că construcțiile din Chișinău sunt proiectate pentru a rezista unei intensități de opt grade conform scării de măsurare MSC, ceea ce ar fi echivalentul a 6,5 grade pe scara Richter și înseamnă provocarea unor distrugeri moderate. Adică, pentru un cutremur atât de puternic, precum cel recent în Turcia, clădirile din Chișinău nu au grad de securitate.

ALEXANDRIN BURAGA, arhitect: "Scara locală care se folosește este MSC64, comparativ cu scara Richter, care se folosește în țările europene. Noi avem o adaptare la seismicitate de opt grade pe această scară și desigur integrăm asta în proiecte de la bun început."

Începând cu 1908, patru cutremure de pământ cu epicentrul în Vrancea au depășit 7 grade pe Richter. Primul s-a produs în 1908 și a avut o intensitate de 7,1 grade. Cel mai puternic a fost cutremurul din 1940, de 7,4 grade. La Chișinău, cutremurul a făcut 78 de victime și a afectat 2.795 de clădiri.

Cutremurul din martie 1977, la fel a avut efecte devastatoare. A avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter și au murit atunci 1.578 de persoane, și peste 35.000 de locuințe s-au prăbușit.

150 de persoane au decedat în urma cutremurului de 7 grade din august 1986, iar încă 13 persoane au murit în urma celui din mai 1990.