Istoria de aici a familiei Tonoian a început în perioada sovietică, după ce tatăl femeii a fost trimis în deplasări la Chișinău. S-a îndrăgostit imediat de acest oraș și și-a găsit aici o soție. Asea avea un an când familia ei a decis să trăiască pe alte meleaguri.

ASEA TONOIAN, pensionară: "Tatăl meu armean a zis: să mergem la Chișinău, să trăim acolo. A zis că e un oraș-minune, un paradis! Așa am ajuns aici."

Suren Tonoian a primit aici distincția ”constructor emerit”.

ASEA TONOIAN, pensionară: "A construit practic jumătate de Chișinău. Eu am schimbat patru adrese în oraș, iar de fiecare dată am locuit în case construite de tatăl meu. El a ridicat Palatul Național, Spitalul nr. 3, Spitalul de urgențe, Teatrul de Operă și Balet, cinematografele."

Iar Asea a învățat să fie inginer și toată viața și-a petrecut în Republica Moldova, dar mereu a purtat Armenia în suflet. Povestește că familia i-a cultivat principalele valori armenești: respectul față de adulți, credința, limba și desigur, tradițiile naționale.

ASEA TONOIAN, pensionară: "Ei au brodat aceste ornamente siguri. Sunt ornamente tradiționale armenești. Să începem cu faptul că tatăl iubea mult istoria poporului armenesc. Putea să vorbească despre asta ore în șir. El a fost crescut în tradițiile armenești și toate s-au transmis dintr-o familie în alta."

Bucătăria națională este o adevărată valoare. E foarte bogată, variată, plină de arome. Asea Tonoian ne-a pregătit cunoscutele „dolma" – sarmale cu frunze de viță de vie umplute cu un amestec din carne de oaie, orez, ardei, verdeață și ceapă.

Asea Tonoian petrece mult timp la centrul de cultură al armenilor, fondat de Venera Gasparian, președintele diasporei armenilor din Republica Moldova, care de-a lungul anilor, a organizat zeci de sărbători, concerte, festivaluri, menite să ducă faima poporului armean și să-i promoveze obiceiurile. Venera Gasparean spune că mereu și-a dorit ca oamenii să vorbească despre armeni cu respect și admirație.

VENERA GASPARIAN, președintele diasporei armenilor: "Când am venit aici, am auzit despre armeni doar din cronica criminală. Unde se întâmpla ceva, era vorba de armeni. Mă durea sufletul. Cum poate să fie așa ceva adevărat despre un popor cu o istorie atât de bogată?"

Mai mult, i-a reușit să readucă în posesia armenilor și biserica veche din centrul Chișinăului.

VENERA GASPARIAN, președintele diasporei armenilor: "Pe ruinele clădirilor, noi am reconstruit și am creat această frumusețe. E un punct de atracție pentru armeni. E casa noastră. După poartă, totul e armenesc. Limba, cântecele, dansurile, bucătăria națională. Totul e armenesc!"

Ambele femei povestesc că ori de câte ore pot, revin acasă, în Erevan, ca sa fie mai aproape de patria istorică.

ASEA TONOIAN, pensionară: "Ca să continue familia, să nu fie nimic uitat. Ca să păstrez mereu în inimă faptul că aceasta e patria mea. Ca și peste o sută de ani oamenii să poată povesti despre strămoșii lor. Oamenii de orice naționalitate trebuie să trăiască în pace, prietenie și dragoste. Nu trebuie să existe războaie. Nu vreau.

Potrivit Venerei Gasparian, în anii 90, în Republica Moldova locuiau peste zece mii de armeni, dar de atunci numărul lor s-a redus considerabil. Istoricii afirmă că armenii au apărut pe teritoriul actual al Republicii Moldova în secolele X-XII. Aceștia se ocupau cu comerțul, iar caravanele comerciale ale armenilor legau piețele din orient cu cele din occident.