Pe 7 octombrie 2023, comandouri ale Hamas infiltrate din Gaza au lansat un atac fără precedent în Israel, care a declanşat războiul din teritoriul palestinian. Hamas s-a instalat la putere în Gaza după ce a alungat, în 2007, Autoritatea Palestiniană a lui Mahmoud Abbas, care a refuzat să-i recunoască victoria în alegerile legislative. Israelul a promis că va distruge Hamas.

BENJAMIN NETANYAHU, prim-ministrul Israelului: "Toate locurile în care Hamas este activ în acest oraș al răului, toate locurile în care Hamas se ascunde și din care operează, vor fi transformate în ruine."

În august, armata israeliană a anunțat că a eliminat peste 17.000 de luptători palestinieni din Fâşia Gaza. În total, peste 41.000 de palestinieni au fost ucişi acolo de la începutul războiului până în octombrie 2024, majoritatea civili, potrivit datelor Ministerului Sănătăţii al guvernului Hamas din Gaza, considerate de încredere de ONU.

Doi dintre liderii săi se află în vizorul Israelului: Yahya Sinwar, considerat arhitectul atacului din 7 octombrie, şi Mohammed Deif, şeful brațului armat al Hamas, anunţat de mai multe ori de către Israel ca fiind mort, ultima dată în august.

Yahya Sinwar, care era liderul Hamas în Gaza, a fost promovat în această vară, devenind liderul politic al mişcării, în succesiunea lui Ismail Haniyeh. Acesta din urmă, care trăia în exil între Qatar şi Turcia, a fost asasinat pe 31 iulie la Teheran, într-un atac atribuit Israelului.

Mai târziu, pe 17 octombrie, Sinwar, considerat „creierul” atacului din octombrie trecut împotriva Israelului, a fost ucis în timpul unei operaţiuni la Rafah, în sudul Fâşiei Gaza.

DANIEL HAGARI, purtătorul de cuvânt al armatei israeliene: "Yahya Sinwar, unul dintre fondatorii aripii militare a Hamas, care a planificat şi executat masacrul din 7 octombrie, a fost eliminat."

Benjamin Netanyahu a salutat moartea lui Yahya Sinwar, pe care a numit-o un „pas important”, dar a avertizat că aceasta nu înseamnă sfârşitul războiului din Fâşia Gaza.

Pe 21 noiembrie, Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru Benjamin Netanyahu, și fostul ministru israelian al Apărării, Yoav Gallant, acuzați de implicare în crime de război și crime împotriva umanității. Un alt mandat a fost emis pentru liderul Hamas, Mohammed Diab Ibrahim al Masri, cunoscut și sub numele de Mohammed Deif, considerat arhitectul atacurilor din 7 octombrie. Premierul israelian a denunțat mandatul, apreciind decizia drept „părtinitoare”, iar Casa Albă a respins decizia Curții Penale Internaționale de a emite mandate de arestare pentru înalți oficiali israelieni.

BENJAMIN NETANYAHU, premierul Israelului: "Nicio decizie părtinitoare anti-Israel de la Haga nu va împiedica Statul să-și apere cetățenii."

Deși deciziile sunt obligatorii, instanța internațională nu are mecanisme de constrângere care să garanteze implementarea lor, motiv pentru care ele sunt de multe ori ignorate.

Pe 27 noiembrie a intrat în vigoare acordul de încetare a focului între Israel și Hezbollahul libanez pentru un termen de 60 de zile, mediat de Statele Unite și Franța. Documentul prevede retragerea părților din zona de conflict și controlarea acesteia de către armata libaneză.

JOE BIDEN, președintele SUA: "Am plăcerea să anunț că guvernele au acceptat propunerea Statelor Unite de încetare a războiului devastator dintre Israel și Hezbollah. 1:01-1:10 Să fie clar: Israel nu a declanșat acest război, nici poporul libanez nu a așteptat războiul."

BENJAMIN NETANYAHU, premierul Israelului: "Durata încetării focului depinde de ceea ce se întâmplă în Liban. Cu deplina înțelegere din partea Statelor Unite menținem libertatea deplină în acțiune militară. Dacă Hezbollah încalcă acordul și încearcă să se înarmeze, vom ataca."

Pe 11 decembrie, forţele israeliene au efectuat o „retragere iniţială” dintr-o localitate din sudul Libanului şi au fost înlocuite de soldaţi libanezi, în conformitate cu acordul de încetare a focului.

Armistiţiul din 27 noiembrie a pus capăt unui război deschis de peste două luni între mişcarea libaneză Hezbollah şi Israel, care a făcut aproape 4.000 de morţi în Liban şi a devastat bastioane ale formaţiunii pro-iraniene.