Pierderile devastatoare umane și materiale continuă să crească, lăsând Ucraina mai vulnerabilă decât oricând
Externe 2 ianuarie 2025, 19:59 | 232

În 2022 a fost șocul, în 2023 - speranța, iar în 2024 - oboseala Ucrainei pe câmpul de luptă. Mai multe state drămuiesc ajutorul pentru Kiev, în timp ce în Statele Unite și Europa a fost an electoral. Pierderile devastatoare umane și materiale continuă să crească, lăsând Ucraina mai vulnerabilă în fața Rusiei. Oricum, Kievul speră să învingă și insistă în continuare pe o pace justă. Războiul a trecut pragul de peste doi ani și zece luni - o piatră sumbră în cel mai mortal conflict din Europa de după al Doilea Război Mondial.

Pe 24 februarie 2024 s-au făcut doi ani de când Ucraina luptă pentru libertate. Volodimir Zelenski spunea atunci că Ucraina va pierde, probabil, războiul fără armele din Vest, atât de necesare pentru a rezista în fața armatei ruse. Kievul aștepta ajutor de la aliatul său principal, Statele Unite. Disensiunile dintre republicani și democrați au ținut pachetul militar și financiar de 60 de miliarde de dolari blocat în Congres. La un forum dedicat marcării a doi ani de invazie a Rusiei asupra Ucrainei, Zelenski a făcut un apel nou pentru și mai multă asistență.

VOLODIMIR ZELENSKI, președintele Ucrainei: "Dacă Ucraina va pierde, dacă va fi foarte dificil pentru noi și dacă va fi un număr imens de victime, depinde de voi, de partenerii noștri, de lumea din Vest. Dacă noi vom fi puternici cu arme, noi nu vom pierde. Noi vom câștiga."

Pe 20 aprilie, pachetul de ajutor militar pentru Ucraina în războiul său de apărare cu Rusia, de aproximativ 61 de miliarde de dolari, a fost aprobat de Camera Reprezentanților din Congresul Statelor Unite, după luni întregi de tergiversări și în contextul unei situații extrem de complicate pentru ucraineni.

n iunie, Ucraina a organizat primul summit consacrat păcii, care s-a desfășurat în Elveţia. Textul, susţinut de marea majoritate a celor circa 100 de participanţi, reafirmă „principiile suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a tuturor statelor, inclusiv Ucraina”.

Rusia nu a fost invitată la summit, deoarece, potrivit Kievului, „Rusia şi liderii săi nu sunt pregătiţi pentru o pace justă”.

VOLODIMIR ZELENSKI, președintele Ucrainei: "Noi trebuie să ne facem treaba, să nu ne gândim la Rusia, să facem ce avem de făcut. Deocamdată, Rusia şi liderii săi nu sunt pregătiţi pentru o pace justă. E un fapt."

Pe 6 august, Ucraina a lansat o incursiune surprinzătoare în regiunea rusească de graniță Kursk cu mii de soldați susținuți de roiuri de drone și armament greu, inclusiv arme de fabricație occidentală. Scopul incursiunii a fost de a obliga Rusia să disloce trupe implicate în luptele din estul Ucrainei, să obțină o poziție mai puternică de negociere cu Rusia, dar și să crească moralul armatei și al civililor ucraineni. Comisia Europeană a susţinut că Ucraina are dreptul să atace Rusia pe teritoriul acesteia în cadrul operațiunilor de legitimă autoapărare.

PETER STANO, purtător de cuvânt al Comisiei Europene: "Ucraina luptă într-un război defensiv. Conform dreptului internaţional, Ucraina are dreptul să se apere şi asta include lovirea inamicului de pe teritoriul său."

Pentru Moscova, incursiunea forţelor ucrainene în Kursk a fost o situaţie extrem de stânjenitoare, atacul luând prin surprindere conducerea politică şi militară a Rusiei.

La două săptămâni după incursiune, Zelenski i-a îndemnat pe aliaţii occidentali să autorizeze Kievul să lovească Rusia cu arme cu rază de acţiune lungă, pentru a opri avansarea armatei ruse în estul Ucrainei.

VOLODIMIR ZELENSKI, președintele Ucrainei: "Ucraina nu poate opri avansarea armatei ruse pe front decât printr-o singură decizie pe care o aşteptăm de la partenerii noştri: decizia asupra capacităţilor cu rază de acţiune lungă. Dacă partenerii noștri ar ridica restricțiile actuale privind utilizarea armelor pe teritoriul Rusiei, nu ar fi nevoie să intrăm fizic în regiunea Kursk."

Kursk este doar prima parte a unui plan menit să pună capăt războiului din Ucraina. Pe 26 septembrie, Zelenski s-a întâlnit la Washington cu Joe Biden şi Kamala Harris. Zelenski a mers la Casa Albă, pentru a-i prezenta lui Biden planul Ucrainei de a înfrânge Rusia. Făcând o serie de anunțuri privind sprijinul pentru Ucraina, Biden a declarat că a „decis să furnizeze Ucrainei muniția cu rază lungă de acțiune”, dar nu a menționat însă permisiunea de a lansa aceste arme în Rusia. Biden l-a întâmpinat pe Zelenski la Casa Albă la puțin timp după ce a anunțat un ajutor militar de aproape 8 miliarde de dolari pentru Kiev.

JOE BIDEN, președintele Statelor Unite: "Rusia nu va învinge. Ucraina va învinge și vom continua să vă susținem la fiecare pas."

Zelenski s-a întâlnit atunci și cu Donald Trump, care era la acel moment candidat al republicanilor pentru noua administrație prezidențială de la Casa Albă.

La jumătatea lunii octombrie, Zelenski anunță despre intenţiile Rusiei de a implica în război soldați nord-coreeni, menţionând că sunt şi alte state care, „din păcate, investesc în prelungirea războiului”, fapt care a fost confirmat mai târziu de Statele Unite și NATO.

Pe 17 noiembrie, presa americană anunță că Joe Biden a ridicat interdicția ca Ucraina să folosească armele americane cu rază lungă de acțiune pentru a lovi mai adânc în interiorul Rusiei. Decizia lui Biden este o schimbare majoră în politica Statelor Unite. Autorizarea ucrainenilor de a utiliza rachete cu rază lungă de acțiune, cunoscute sub numele de Army Tactical Missile Systems sau ATACMS, a venit ca răspuns la decizia surprinzătoare a Rusiei de a aduce trupe nord-coreene în luptă.

Pe 21 noiembrie, Rusia lansează asupra Ucrainei o rachetă hipersonică din regiunea sudică Astrahan. A fost pentru prima oară de la invadare, în februarie 2022. Putin a declarat că noua racheta hipersonică, numită „Oreșnik”, ar putea ataca orice aliat ucrainean, ale cărui rachete au fost folosite pentru a lovi Rusia.

VLADIMIR PUTIN, președintele Federației Ruse: "Mijloace de a contracara astfel de arme astăzi nu există. Rachetele atacă ținte cu o viteză de 10 Machs. Aceasta este de 2,5-3 kilometri pe secundă. Sistemele moderne de apărare aeriană din lume și apărarea antirachetă, create de americani în Europa, nu interceptează astfel de rachete. Acest lucru este exclus."

Pe 11 decembrie, ambasadorii statelor membre pe lângă Uniunea Europeană au convenit asupra celui de-al 15-lea set de sancţiuni împotriva Rusiei în legătură cu războiul său de agresiune contra Ucrainei, a anunţat preşedinţia ungară a Consiliului Uniunii Europene. Pachetul de sancţiuni vizează aproape 30 de entităţi, peste 50 de indivizi şi 45 de nave petroliere. Tot pe 11 decembrie, Vladimir Putin şi premierul ungar Viktor Orban au discutat la telefon despre războiul din Ucraina şi cooperarea bilaterală în sectorul energetic. Drept reacție, Zelenski l-a acuzat pe Orban de subminarea „unităţii” europene în faţa invaziei ruse. „Nu pot exista discuţii fără Ucraina despre războiul pe care Rusia îl desfăşoară contra Ucrainei”, a subliniat liderul de la Kiev.

Opinia ta contează. Comentează!