Israelul a lansat cel mai mare atac aerian în Fâşia Gaza de la începutul încetării focului, pe 19 ianuarie, după ce negocierile cu Hamas pentru prelungirea armistiţiului au eşuat. Biroul premierului Benjamin Netanyahu a acuzat gruparea teroristă că a refuzat repetat să elibereze cei 59 de ostatici rămaşi încă în mâinile Hamas, mulţi cu o soartă incertă. Hamas a răspuns că Netanyahu foloseşte războiul drept „colac de salvare” pentru problemele sale politice şi-l acuză că a decis să-i sacrifice pe ostaticii din Gaza rămaşi în viaţă. Gruparea a comunicat că în atacul aviaţiei militare israeliene au fost ucişi 230 de palestinieni.

Israelul s-a consultat cu preşedinţia americană înainte de a lansa lovituri în Fâşia Gaza de o amploare fără precedent de la intrarea în vigoare a armistiţiului pe teritoriul palestinian în ianuarie, a anunţat Casa Albă.

KAROLINE LEAVITT, purtător de cuvânt al Casei Albe: "Administraţia Trump şi Casa Albă au fost consultate de israelieni cu privire la atacurile lor din Gaza în această seară. Aşa cum preşedintele Trump a lăsat clar să se înţeleagă, Hamas, houthii, Iranul, toţi cei care încearcă să terorizeze nu numai Israelul, ci şi Statele Unite ale Americii, vor trebui să plătească un preţ."

Atacurile aeriene israeliene lansate în cursul nopţii asupra Fâşiei Gaza au vizat ierarhia civilă şi militară a Hamas, a indicat pentru AFP un responsabil israelian sub acoperirea anonimatului, adăugând că „ofensiva preventivă” va dura „atâta timp cât este necesar”.

O mare parte din Gaza se află acum în ruine după 15 luni de lupte, care au izbucnit la 7 octombrie 2023, când mii de oameni înarmaţi conduşi de Hamas au atacat comunităţile israeliene din preajma Fâşiei Gaza, ucigând aproximativ 1.200 de persoane, potrivit bilanţului israelian, şi răpind 251 de ostatici pe care i-au dus în Gaza.