Alegerile prezidențiale din România, programate pentru luna mai
Alegerile prezidențiale din România, programate pentru luna mai, au intrat în linia dreaptă. Campania electorală va începe pe 4 aprilie, în cursa pentru șefia statului fiind 11 candidați. Printre aceștia se numără actuali și foști lideri de partid, foști membri ai Guvernului, primarul Capitalei și candidați care au participat și la scrutinul din noiembrie 2024. Ordinea de înscriere pe buletinul de vot va fi stabilită sâmbătă, 22 martie.
După validarea ultimilor candidați de către Curtea Constituțională, lista finală cuprinde 11 candidaţi, dintre care patru independenţi. Crin Antonescu, desemnat candidat comun al coaliției de guvernare formată din PSD, PNL, UDMR și grupului minorităților, este considerat unul dintre favoriții pentru a intra în turul doi. Antonescu a ocupat funcția de președinte interimar al României în momentul suspendării din 2012 a lui Traian Băsescu și a candidat pentru alegerile prezidențiale în 2009.
Și-a anunțat candidatura și actualul primar al Bucureștiului, Nicușor Dan, afirmând că „bucureștenii nu pot trăi bine, dacă România nu o duce bine”. Candidatura sa este însoțită de mai multe controverse, inclusiv relația cu fostul său coordonator de campanie, Matei Păun, cunoscut pentru pozițiile pro-Putin și legături cu diferite companii din Rusia și Belarus.
Elena Lasconi, sprijinită de USR, și-a depus din nou candidatura, în ciuda faptului că unii membri ai partidului îl susțin pe Nicușor Dan. La alegerile din noiembrie 2024, Lasconi s-a clasat pe locul doi, obținând 19,17% din voturi. La începutul lunii martie, Lasconi a anunţat că e dispusă să renunţe la cursa prezidenţială cu o condiţie: preşedintele interimar Ilie Bolojan să devină candidatul comun al forţelor pro-europene. Însă coaliţia de guvernare PSD-PNL-UDMR a refuzat să-l înlocuiască pe Crin Antonescu cu Ilie Bolojan. Drept urmare, Elena Lasconi şi-a depus din nou candidatura pentru Cotroceni, deşi unii lideri USR i-au cerut să se retragă în favoarea lui Nicuşor Dan.
George Simion a intrat în cursă după ce Călin Georgescu a fost respins de Curtea Constituțională. Candidatura sa face parte dintr-o strategie a mișcării suveraniste. Simion, care nu poate intra în Ucraina și Republica Moldova, s-a clasat pe locul patru la scrutinul precedent, cu 13,86% din voturi.
Victor Ponta, fost premier și președinte PSD, candidează ca independent, deși a fost recent exclus din PSD pentru această decizie. El se bucură de sprijinul neoficial al unor membri PSD și este considerat unul dintre candidații suveraniști. Ponta a demisionat din funcția de premier în 2015, după tragedia de la Colectiv, și a fost exclus din PSD în 2017, fondând apoi Pro România. A revenit în PSD în 2024, obținând un nou mandat de deputat.
Daniel Funeriu, fost ministru al Educației, candidează ca independent. Cristian Terheș este candidatul Partidului Național Conservator Român. Lavinia Șandru candidează din partea Partidului Umanist Social Liberal. Silviu Predoiu, fost director al Serviciului de Informații Externe, candidează din partea Partidului Liga Acțiunii Naționale. Sebastian Constantin Popescu este candidatul Partidului Noua Românie. John-Ion Banu Muscel candidează independent.
Campania electorala va începe pe 4 aprilie și se va încheia pe 3 mai. Primul tur al scrutinului va avea loc pe 4 mai, iar turul doi - pe 18 mai.