Supuși agresiunilor fizice și psihice
Au fost supuși torturii fizice și psihice în detenție, și-au pierdut sănătatea, le-au fost distruse familiile, pentru a recunoaște fapte pe care nu le-au comis. Este vorba despre câțiva foști deținuți, care au îndurat zilele amare după gratii, dar continuă să lupte. Va avertizăm: unele declarații și imagini ar putea să vă afecteze emoțional.
De o igienă elementară, nici vorbă.
Ulterior, Gheorghe Petic a fost transferat în penitenciarul numărul 13 din Chișinău.
Gheorghe Petic ne-a povestit că atunci când ajungi după gratii, îți este pus în față un adevărat test psihologic, la care de multe ori, nici cei mai puternici nu pot ține piept.
Doi ani de detenție și-au lăsat profund amprenta și în cazul omului de afaceri Constantin Manole.
Manole ne-a comunicat că a fost plasat intenționat într-o celulă, unde stăpâni erau de fapt... șobolanii.
Un alt detaliu relevant, descris de omul de afaceri, este renumitul subsol din blocul numărul trei.
Manole povestește că, în timp ce stătea la pușcărie, familia sa a avut de suferit. Fiul a fost bătut crunt, iar în urma leziunilor interne suferite a murit pe patul de spital.
De ultimii doi ani din viață își amintește cu groază și omul de afaceri Valentin Eșanu.
Gardienii erau perfizi, povestește omul de faceri...
Zile grele în penitenciar a avut și activistul civic Pavel Grigorciuc.
Deși în codul de procedură penală este stipulat că fiecare deținut are dreptul la consiliere psihologică, în realitate situația este alta, spune el.
Anterior, însă, camera 120 arăta așa.
Ni s-a permis să discutăm și cu un psiholog din instituție despre importanța consilierii deținuților.
Potrivit specialistului, consiliați sunt și angajații penitenciarului, doar că numai în caz de necesitate.
Specialistul psiholog a respins însă afirmațiile fosților deținuți, care s-ar fi adresat la psiholog, dar nu ar fi fost consiliați.
Potrivit experților în drepturile omului, Constituția și convențiile internaționale garantează anumite drepturi pentru persoanele deținute, cum ar fi dreptul de a nu fi supus torturii, dreptul de a fi ținut în condiții umane în detenție, dar și altele. Republica Moldova are probleme destul de grave la acest capitol.
Dacă e să facem o paralelă cu țările europene și condițiile în care stau deținuții de acolo, ar merita să pomenim de închisoarea „Jermajesty” din Scoția.
Închisoarea are o capacitate de 700 de persoane, condiții moderne și atmosferă curată. Reprezintă locul ideal pentru cei condamnați ca să se poată reabilita. Un alt exemplu este închisoarea „Lob and justice center” din Austria.
Potrivit Ministerului Justiției, pentru întreținerea instituțiilor penitenciare naționale, în anul curent, au fost alocate peste 200 de milioane de lei, dintre care 296,4 mii sunt pentru instruirea angajaților sistemului administrației penitenciare.
De ani buni se vorbește despre construcția unui nou penitenciar la Bubuieci, doar că ridicarea clădirii acestuia este în întârziere cu peste 50 de luni.