Goniţi de sărăcie şi de lipsa perspectivei de viitor, moldovenii îşi lasă casele, satele şi copiii cu vecinii, rudele sau, în cel mai bun caz, cu bunicii. Peste 600 de mii de cetăţeni s-au stabilit permanent peste hotare, iar migraţia de muncă s-a transformat în migraţie definitivă.

Cei care au de suferit cel mai mult de pe urma exodului sunt copiii. Experții susţin că părinții trebuie să se gândească foarte bine înainte de a pleca, deoarece impactul migrației se răsfrânge și asupra sănătății şi educației copilului, nu doar a comportamentului acestuia. Copiii nu au nevoie de bani, ci de afecțiune şi îndrumări.

Numărul real al copiilor migranților nu se ştie, deşi Ministerul Muncii vine cu o cifră oficială: circa 50 de mii de copii rămaşi singuri acasă. Autoritățile concretizează că este vorba doar de cazurile înregistrate de asistenții sociali din țară. Neoficial, la nivel de țară, se operează de mai mulți ani cu cifra de 100 de mii de copii ai migranților.

O decizie a Guvernului în vigoare în prezent îi obligă pe migranţii care pleacă legal la muncă să prezinte la punctele de trecere a frontierei un act prin care să facă dovadă că au delegat cuiva tutela asupra copilului. Majoritatea moldovenilor pleacă în străinătate ilegal, deci, numărul oficial al copiilor rămaşi singuri acasă ar putea fi dublu sau chiar triplu faţă de cel prezentat de către autorităţi.

Reprezentanții unor ONG-uri specializate în protecția copilului afirmă că statul este direct responsabil de informarea părinților, astfel încât aceștia, la plecare, să efectueze toate actele pentru instituirea tutelei temporare asupra copilului.

Potrivit unui studiu, peste 160 de mii de copii au unul sau ambii părinți plecați la muncă peste hotare. Majoritatea sunt lăsați în grija bunicilor sau a unor rude îndepărtate.