OLESEA BABINEȚ, refugiată: "Eu brodez. Primul timp am lucrat aici cu organizațiile nonguvernamentale, predam lecții de măiestrie care le permitea femeilor să se relaxeze, să primească o nouă aptitudine. Pentru o afacere în Republica Moldova mi-aș dori ca totul să fie oficial. Mie îmi lipsește o patentă. Cu părere de rău, ucrainenii nu pot primi patentă în Republica Moldova, pentru o totală integrare."

Victoria Pisarenko a venit în urmă cu doi ani din Kiev, cu un copil mic, iar acum este stabilită la Bălți. Femeia spune că este una dintre primele care are o afacere în Republica Moldova - un centru de pregătire a experților în frumusețe.

VICTORIA PISARENKO, refugiată: "Ne putem integra. Putem fi de folos, putem lucra pentru binele acestei țări. Dar sunt încă multe probleme, care ne dorim ca să fie rezolvate și dorim să fim auziți. Este vorba de împrumuturi pentru afaceri, cu posibilități de a cumpăra utilaj în rate. Consider că aceste probleme pot fi soluționate și acest lucru ne va ajuta să ne încadrăm mai ușor."

Ecaterina Kovalciuk venită din Herson, spune că o variantă optimă pentru refugiați ar fi vacanțele fiscale.

ECATERINA KOVALCHUK, refugiată: "Am trei contracte mai mare de 2000 de dolari, dar până în prezent nu mi se oferă credite, nici chiar pentru un calculator, pentru că noi nu avem înregistrate la domiciliu."

Cercetătorii confirmă că refugiații din Ucraina se ciocnesc deseori de probleme greu de rezolvat.

NATALIA VINOGRADOVA, șef secție Cercetări în antreprenoriat, ASEM: "Destul de multe forme de antreprenoriat disponibile pentru cetățenii noștri nu sunt disponibile pentru ucraineni. Iar aici din nou apare problema resurselor financiare, deoarece refugiații ucraineni sunt limitați la accesarea creditelor bancare. Mari probleme întâmpină la primirea serviciilor bancare. Chiar să deschidă un card bancar nu le este de fiecare dată ușor."

JORG FREILING, șeful catedrei LEMEX, Universitatea din Bremen, Germania: "Ei, refugiații, pot să aducă o plusvaloare, inclusiv pentru economia Republicii Moldova. Nu zic doar de forța lor, dar și de ideile noi. Noi vrem să aflăm care este situația lor de studii și ce putem facem pentru a impulsiona activitatea antreprenorială a acestor refugiați ucraineni, astfel ca să-i transformăm în antreprenori refugiați."

Cercetarea a fost efectuată în cadrul proiectului „Inovații antreprenoriale și digitale în Moldova – Sprijin pentru refugiații ucraineni”. Experții au efectuat 32 de interviuri, dintre care 11 - cu organizații, iar celelalte - cu refugiați ucraineni.