După 13 ani în anticamera Schengen, România şi Bulgaria au aderat deplin la spaţiul de liberă circulaţie, miercuri, un moment cu însemnătate simbolică puternică pentru cele două ţări est-europene.

CĂTĂLIN PREDOIU, ministrul Afacerilor Interne al României: "Acesta este cu adevărat un moment istoric. Este un moment plin de semnificații politice, dar și cu consecințe practice deosebite pentru fiecare cetățean român, pentru companiile românești și cele bulgare, care operează în cele două țări, pentru țările noastre și pentru Europa."

ATANAS ILKOV, ministrul Afacerilor Interne al Bulgariei: "Pentru Bulgaria și România este un succes istoric, pe care l-am obținut împreună, pe baza încrederii și a eforturilor pe care le-am depus în acești ani."

Odată ce Bulgaria şi România au aderat la spaţiul Schengen, maşinile care călătoresc în România vor plăti taxa de pod pe partea bulgară, vor traversa podul, iar pe partea română numai o mică parte din ele va fi supusă controalelor de frontieră în baza metodei „analizei de risc”.

România și Bulgaria au devenit parțial membre ale Spațiului Schengen cu frontierele aeriene și maritime pe 31 martie 2024, iar din 1 ianuarie, controalele de identificare la frontierele terestre au fost încetate, oferind călătorilor acces gratuit la restul țărilor blocului Uniunii Europene.

Creat în 1985, spaţiul Schengen include acum 25 din cele 27 de ţări membre UE, precum şi vecinii lor asociaţi Elveţia, Norvegia, Islanda şi Liechtenstein. Peste 400 de milioane de oameni pot călători în principiu fără a fi supuşi controalelor. Aderarea deplină a României (19 milioane de locuitori) şi a Bulgariei (6,5 milioane) a fost posibilă prin ridicarea dreptului de veto al Austriei. Potrivit unui acord prezentat în noiembrie, controale temporare vor fi efectuate „pentru o perioadă iniţială de şase luni, pentru a minimiza potenţiala modificare a rutelor migratorii”.