Pe străzile din centrul capitalei Tbilisi, mulţi manifestanţi purtau steaguri ale Georgiei şi ale Uniunii Europene. „Trăim într-o Georgie liberă sau murim”, se putea citi pe una dintre pancarte. Mulţimea s-a adunat în Piaţa Libertăţii la apelul mai multor ONG-uri, care doreau să „îşi arate hotărârea de a continua pe calea aderării” la blocul comunitar.

Sondajele recente din ultimele zile sugerează că alianţa opoziţiei ar putea obţine suficiente voturi sâmbătă, 26 octombrie, pentru a învinge Visul Georgian, partidul miliardarului Bidzina Ivanishvili. În vârstă de 68 de ani, acesta a ţinut frâiele puterii pe sub mână în ultimii zece ani, fără a deţine vreo funcţie guvernamentală. Rezultatele vor fi analizate cu atenţie la Bruxelles, într-un moment în care liderii europeni se tem că Georgia se îndepărtează de ambiţia sa de a adera la Uniunea Europeană. Cu toate acestea, obiectivul aderării este înscris în Constituţia acestei foste republici sovietice.

Votul din 26 octombrie, pe care observatorii îl consideră a fi unul dintre cele mai importante din ţară de la căderea Uniunii Sovietice, vine după mai multe valuri de proteste antiguvernamentale, conduse în special de tineri. În luna mai, manifestanţii au ieşit masiv în stradă împotriva unei legi privind „influenţa străină”, criticată în Occident pentru că ar fi inspirată din legislaţia rusă privind „agenţii străini”, utilizată pentru reprimarea disidenţilor.

Bruxelles-ul a îngheţat imediat procesul de aderare a Georgiei la Uniunea Europeană, iar Statele Unite au impus sancţiuni oficialilor georgieni acuzaţi că au autorizat o „reprimare brutală” a manifestanţilor. Tbilisi a reacţionat ameninţând cu „revizuirea” relaţiilor sale diplomatice cu Washingtonul. Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, şi-a exprimat recent îngrijorarea cu privire la „alunecarea” Georgiei „spre autoritarism”, calificând alegerile drept un „test crucial”. Preşedintele proeuropean al Georgiei, Salome Zurabishvili, se află în conflict cu guvernul, dar are puteri foarte limitate.