Pe 18 martie, Vladimir Putin, care conduce Rusia din 2000, a fost reales președinte cu peste 87 la sută din voturi.

VLADIMIR PUTIN, președintele Rusiei: "Rezultatele alegerilor reprezintă încrederea cetățenilor țării și speranța lor că noi vom face totul așa cum este planificat. Vreau să le mulțumesc tuturor cetățenilor țării pentru susținere și încredere. Mulțumesc mult!"

Scrutinul s-a desfăşurat trei zile, inclusiv în teritoriile ocupate de Rusia în Ucraina. Kremlinul a menționat că 112 milioane de oameni au fost eligibili pentru a vota. Putin a avut trei oponenți în buletinul de vot, însă toți fără șansă. Toți criticii majori ai lui Putin fie sunt morți, fie - în închisoare, fie - în exil, iar autoritățile i-au blocat pe puținii concurenți autentici, care au încercat să participe la concurs, printre care Boris Nadejdin.

BORIS NADEJDIN, politician din Rusia: "În Rusia avem propagandă și avem un mit că toți în Rusia îl susțin pe Putin și că toți în Rusia susțin operațiunea militară specială. Nu-i adevărat. Campania mea electorală a arătat că mulți oameni sunt împotriva politicilor lui Putin."

A doua jumătate a anului 2024 a fost marcată de alegerile din Statele Unite. Donald Trump a revendicat pe 6 noiembrie o victorie politică fără precedent.

DONALD TRUMP, președintele Stalelor Unite: "Vă mulțumesc foarte mult. Acum este clar că am realizat cel mai incredibil lucru politic!"

Republicanii au reobţinut controlul Senatului american, deţinut până acum de democraţi, cu o majoritate de cel puţin 51 de locuri din 100. Donald Trump a declarat că, dintre multiplele crize aflate în desfăşurare în lume, prioritatea sa va fi „rezolvarea problemei Ucrainei cu Rusia”.

Pe 26 octombrie, la urnele de vot au ieșit și cetățenii Georgiei, la alegerile Parlamentare. Rezultatele scrutinului au fost o lovitură pentru pro-occidentali, care au prezentat acest scrutin drept o alegere între un partid de guvernământ care a aprofundat legăturile cu Rusia şi o opoziţie care urmăreşte o integrare rapidă în Uniunea Europeană.

Astfel, opoziția, formată din partide pro-europene, a întrunit 38,28% din voturi, iar partidul puterii, „Visul Georgian” - aproape 54% din voturi. Președintele Salome Zurabişvili, un critic feroce al partidului de guvernământ, a declarat că nu recunoaşte rezultatele scrutinului şi a vorbit despre vot ca despre o operaţiune specială a Rusiei.

SALOME ZURABIȘVILI: "Suntem martori şi victime ale unei operaţiuni speciale ruseşti, o formă modernă de război hibrid împotriva poporului georgian."

Criza din Georgia s-a adâncit și mai mult, după ce, pe 28 noiembrie, partidul de guvernământ „Visul Georgian” a anunțat că suspendă discuțiile privind aderarea la Uniunea europeană până în 2028.

Pe 14 decembrie, parlamentarii georgieni l-au ales pe Mihail Kavelașvili, un critic dur al Occidentului, drept nou președinte al țării, pentru a o înlocui pe actuala șefă a statului, prooccidentala Salome Zurabișvili. Din cei 225 de electori prezenți, 224 au votat pentru Kavelașvili, singurul candidat nominalizat. Zurabișvili a declarat că mandatul său va continua până când în Georgia vor fi organizate noi alegeri legislative.

Pe 24 noiembrie, cetățenii români au ieșit la urne, în primul tur de alegeri prezidențiale. Pentru independentul Călin Georgescu au votat peste 2 milioane 120 de mii de cetățeni, ce reprezintă 22,95% din sufragii. Pentru Elena Lasconi, candidatul USR, și-au dat votul peste 1 milion 771 de mii de români. Călin Georgescu, un politician pro-rus și de extremă dreaptă cum îl caracterizează presa de la București, și-a făcut campanie pe TikTok cu mesaje anti-occidentale. El a câștigat primul tur al scrutinului prezidențial, zguduind scena politică a țării. Primele sondaje de opinie, înainte de alegeri, îl plasau pe Georgescu la coada clasamentului.

Pe 1 decembrie, au avut loc alegerile parlamentare. Din noul legislativ acum fac parte șapte formațiuni. Potrivit Biroului Electoral Central, Partidul Social Democrat a acumulat cele mai multe voturi, urmat de Alianța pentru Unirea Românilor, Partidul Național Liberal și Uniunea Salvați România.

Turul doi al alegerilor prezidențiale urma să aibă loc pe 8 decembrie, însă, cu două zile înainte de scrutin, Curtea Constituţională a decis anularea primului tur și a întregului proces electoral. Anunțul a venit în timp ce în diaspora votaseră deja peste 30 de mii de oameni. Înalta Curte a stabilit că procesul electoral urmează a fi reluat în integralitate. În urma deciziei, cei doi candidați, Elena Lasconi și Călin Georgescu, dar și mai mulți lideri politici au venit cu reacții.

ELENA LASCONI, candidat USR: "Condamn cu tărie ceea ce s-a întâmplat astăzi. Cred că au distrus tot ce am realizat cu greu în ultimii 35 de ani."

Decizia CCR a venit după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării a desecretizat informaţiile primite de la Serviciul Român de Informații şi Ministerul Afacerilor Interne cu privire la campania electorală derulată de Călin Georgescu la alegerile prezidenţiale.

Astfel, informaţiile prezentate de SRI şi Ministerul Afacerilor Interne indică faptul că finanţarea campaniei candidatului Călin Georgescu pe TikTok s-a ridicat la un milion de euro, că au avut loc acţiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT pentru procesul electoral şi că România este o ţintă pentru acţiuni hibride agresive ale Rusiei.