Grădina Publică, un spațiu de cercetare
Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” din capitală a devenit, de curând, un spațiu de cercetare. O echipă de arheologi și arhitecți a demarat săpături în mai mai multe locuri din parc și a reușit să găsească unele vestigii. Au fost însemnate zece zone unde vor avea loc lucrări până la sfârșitul lunii august. Unele obiecte descoperite au fost surprinse de echipa noastră de filmare. Care este scopul lucrărilor și ce își propun să facă autoritățile, aflați în reportajul ce urmează.
ANA NEAMȚU, reporter Jurnal TV: "Săpăturile arheologice au loc de câteva zile, în mai multe zone ale Grădinii Publice “Ștefan cel Mare și Sfânt”. Specialiștii spun că lucrările au loc pentru elaborarea unui studiu istorico-arhitectural, dar şi pentru a realiza un proiect de reabilitare a parcului."
SERGIU POPOVICI, director adjunct al Agenției Naționale Arheologice: "Ne aflăm în secțiunea numărul 5, unde am început munca din ziua de ieri. Deja avem descoperit un complex arheologic, un complex adâncit. Este vorba de o groapă cu niște resturi de construcție de acum, probabil, 50 de ani. În această zonă a parcului, unde lucrăm acum, ne interesează cel mai mult situația stratigrafică."
Unele obiecte au fost găsite chiar în momentul în care echipa noastră de filmare se afla lângă zona de săpături. Specialiștii ne-au spus că au identificat niște bucăți de sticlă care ar avea câteva sute de ani.
SERGHEI HEGEA, arheolog: "A fost identificat un complex din care am recuperat mai multe fragmente de la recipiente din sticlă. Este vorba de sticle care probabil erau folosite pentru băuturi alcoolice. Sunt sticle care provin de la vinuri frizante."
Lucrările sunt efectuate de Institutului Patrimoniului Cultural, în colaborare cu Agenţia Naţională Arheologică și Primăria municipiului Chișinău.
ION URSU, directorul Institutul Patrimoniului Cultural: "Am convenit unde vor fi trasate aceste suprafețe, pentru a putea obține cât mai multă informație pentru a elabora un proiect de restaurare corect și conform legislației. Am încercat să cuprindem cam toate zonele, inclusiv aleile vechi, care le avem păstrate în planurile originale, în planurile inițiale."
Astfel, au fost însemnate zece zone unde, până la sfârșitul lunii august, vor avea loc săpături arheologice.
VLAD VORNIC, director al Agenției Naționale Arheologice: "Trebuie subliniat că acest parc, această grădină publică este și un monument istoric cu o vechime de peste 200 de ani și, respectiv, reprezintă și un strat de depuneri antropogene, cele mai vechi, care ar data încă de la începutul secolului XIX. Anumite vestigii au fost depistate chiar în prima secțiune, trasată în acel loc. Acolo avem o substrucție, credem noi, a unei vechi alei."
Acestea sunt primele săpături arheologice făcute într-un parc din Chișinău. Planul urbanistic pentru Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” a fost întocmit în anii 1816-1817, iar lucrările principale de construcție și amenajare a parcului au început în anul 1825. Inițial au fost trasate aleile și au fost plantați arbori și arbuști, inclusiv o mie de salcâmi. Parcul a primit statutul de Grădină Publică în anul 1835.