În 2024, Republica Moldova a decis să construiască a treia linie electrică de interconectare cu România, care va uni stația Strășeni cu cea din satul Gutinaș, județul Bacău. Memorandumul de înțelegere a fost semnat de autoritățile de la Chișinău și Guvernul Statelor Unite ale Americii. Pe teritoriul Republicii Moldova, linia electrică aeriană de 400 kV va avea o lungime de peste 70 de kilometri din totalul de 190 de kilometri și va începe la de stația electrică Strășeni.

VICTOR PARLICOV, fostul ministru al Energiei: "Acest proiect este unul din câteva care ne va aduce și ne va face parte din piaț de energetică europeană, estimativ în 2029, înainte ca noi să ajungem țară-membru a Uniunii Europene. În esență, nu este doar despre securitate, așa cum am spus, asta înseamnă reguli de joc."

Costul proiectului ar putea ajunge la peste 70 de milioane de dolari doar pentru lucrările de pe teritoriul Republicii Moldova. Pe partea dreaptă a Prutului, lucrările vor fi efectuate de compania Transelectrica

Tot cu sprijinul Statelor Unite ale Americii, la mai multe stații electrice din țară au fost instalate baterii de stocare a energiei electrice, care vor stabiliza rețelele de curent în caz de necesitate. Anunțul a fost făcut în luna mai de secretarul de stat, Antony Blinken, în cadrul vizitei sale la stația electrică din satul Brăila, municipiul Chișinău. Sprijinul financiar american se ridică la 85 de milioane de dolari.

ANTONY BLINKEN, secretarul de stat al Statelor Unite ale Americii: "proiect ne dorim ca Republica Moldova să-și edifice infrastructura. După cum ați văzut, aceste acumulatoare de scară mare, care stochează energia, pot să facă o diferență mare în stabilizarea rețelei, în sporirea întrebuințării surselor regenerabile și în integrarea pe piețele europene într-un final."

Noile echipamente vor ajuta la gestionarea eficientă a rezervelor de energie și a fluctuațiilor cererii, vor integra energia din surse regenerabile și vor mări capacitățile pe măsură ce necesitățile energetice ale consumatorilor evoluează.

Iar în luna iulie, Comisia Europeană și BERD au semnat o declarație de intenție pentru instituirea unui program de reducere a costurilor de implementare a eficienței energetice pentru clădirile rezidențiale din țară. În acest sens, Uniunea Europeană va contribui cu 9,5 milioane euro.

OLIVER VARHELYI, comisarul European pentru Vecinătate și Extindere: "Prin acest nou program transformator ne propunem să reducem costurile de renovare pentru obținerea eficienței energetice a clădirilor de acest gen.Acest lucru va reduce cu 30 de procente costurile energiei și sperăm că toată lumea va resimți acest impact deja în următorul sezon de încălzire."

Gospodăriile urmează să beneficieze de sprijin pentru investiții în măsuri de eficiență energetică precum izolarea termică, pompe de căldură și panouri solare.

Tot în 2024, datorită investițiilor făcute de Ministerul Energiei prin Proiectul „Tranziția durabilă către eficiența energetică în Moldova”, 46 de școli au primit vestea că vor fi renovate energetic și vor reduce, cu până la 65%, consumul de energie. Un acord de împrumut în acest sens a fost semnat de fostul ministru al Energiei, Victor Parlicov, și Inguna Dobraja, reprezentantul Băncii Mondiale la Chișinău. Proiectul include și îmbunătățirea eficienței energetice a sistemului de alimentare cu energie termică în clădirile publice, prin instalarea a aproximativ 250 de puncte termice individuale.

În pofida programelor și proiectelor privind eficientizarea energetică, Republica Moldova s-a pomenit în toiul iernii într-o situație dificilă. Tariful la gazele naturale a crescut cu peste 27%. Asta după ce ANRE a aprobat majorarea tarifelor pentru consumatorii casnici cu trei lei și 62 de bani pentru un metru cub de gaz. Astfel, prețul cu TVA inclus a ajuns la 16 lei și 74 de bani.

ALEXEI TARAN, directorul ANRE: "Decizia a fost luată în contextul unei majorări a prețurilor internaționale, care a determinat și creșterea prețurilor de achiziție a gazelor naturale de către furnizorul cu obligație de serviciu public, SA Moldovagaz."

Ulterior, mai mulți experți au indicat spre faptul că prețul a fost majorat din cauză că Moldovagaz nu a făcut achiziții de gaze în timpul verii, atunci când prețurile erau mici. În cadrul audierilor la Parlament pe acest subiect, șeful companiei moldo-ruse, Vadim Ceban, a spus că Moldovagaz nu a procurat din vară volumul necesar de gaze pentru perioada rece a anului pentru că nu a avut ofere.

VADIM CEBAN, șef interimar al Moldovagaz: "Dacă noi am fi mers în luna mai să procurăm și dacă adăugăm prețurile de înmagazinare, transportare și furnizare, am fi achitat 43 de euro/Mwh daсă am fi depozitat în România. În luna iunie am fi avut prețul de 45 de euro/Mwh. Noi am procurat în luna iulie pentru trimestrul IV la un preț de 42 de euro/Mwh."

În urma consultărilor, au fost recomandate o serie de acțiuni pentru Ministerul Energiei. Printre acestea figurează evitarea intervenției directe în achiziția de zi cu zi.

La sfârșit de 2024, în Republica Moldova a fost instituită starea de urgență în sectorul energetic pentru 60 de zile. Această măsură a fost necesară în contextul riscurilor majore la adresa securității energetice a Republicii Moldova și eventualelor efecte de ordin umanitar în stânga Nistrului, determinate de incertitudinea privind livrările de gaze naturale de către Gazprom către regiunea transnistreană. Gigantul rus a invocat faptul că nu există alte opțiuni de tranzit al gazelor decât pe teritoriul Ucrainei, al cărei contract cu Gazprom a expirat pe 1 ianuarie.

DORIN RECEAN, prim-ministrul Republicii Moldova: "Faptul că un oarecare tranzit se întrerupe nu este adevărat. Asta nu este o problemă. Există căi de livrare a gazului natural către Republica Moldova în general și către stânga Nistrului în particular și dacă această intenție a Gazpromului se va materializa, ea se va solda cu o criză umanitară."

Astfel, în lipsa funcționării Centralei de la Cuciurgan, Republica Moldova va fi nevoită să importe curent din România, deși capacitatea actuală de interconectare este insuficientă pentru a acoperi cererea în orele de vârf. În acest context, ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că România poate acoperi un deficit de 600 de MW de electricitate în Republica Moldova. Guvernul de la București și-a luat angajamentul să aprovizioneze Republica Moldova și cu gaze naturale. Potrivit lui Sebastian Burduja, companiile Nuclearelectrica și Hidroelectrica sunt în contact cu Energocom pentru a analiza posibilitățile de a furniza volume suplimentare de energie electrică către malul drept al Nistrului.