Armata israeliană afirmă că a lovit în seria de bombardamente de luni circa 800 de ţinte ale mişcării Hezbollah, inclusiv lansatoare de rachete sau depozite de arme şi muniţii. Una dintre aceste ţinte a fost o locaţie din apropierea capitalei Beirut, unde s-ar fi aflat un comandant de rang înalt al grupării Hezbollah, Ali Karaki. Nu se cunoaşte, deocamdată, soarta acestui comandant, care era responsabil pentru frontul de sud.

Guvernul libanez a activat luni complet planul naţional de urgenţă pentru asistarea numărului considerabil de persoane strămutate în sudul şi estul ţării în urma bombardamentelor israeliene masive. De partea sa, Hezbollahul afirmă că a lansat rachete asupra nordului Israelului, susţinând că ar fi lovit acolo o bază a armatei israeliene.

Statele Unite vor trimite suplimentar „un număr mic” de efective militare în Orientul Mijlociu, a anunţat luni Pentagonul. „Este clar că aceste operaţiuni de represalii între Israel şi Hezbollah riscă să se intensifice şi să degenereze într-un război regional de mai mare amploare, de unde importanţa rezolvării situaţiei prin diplomaţie”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul Pat Ryder, refuzând să dea mai multe detalii din motive de securitate.

Hezbollahul, susţinut de Iran, a promis că va continua să atace Israelul „până la sfârşitul agresiunii din Fâşia Gaza”, teritoriu palestinian asediat şi devastat de război de aproape un an.

Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, vorbește de pericolul unui război total în Orientul Mijlociu.

JOSEP BORRELL: "Actualul conflict dintre Israel şi Hezbollahul libanez ameninţă Orientul Mijlociu. Pot spune că suntem aproape în pragul unui război total."

„Acum este momentul să facem ceva. Fiecare trebuie să facă tot ce poate pentru a opri acest lucru”, a spus el, recunoscând eşecul eforturilor diplomatice de până în prezent pentru a opri războiul din Fâşia Gaza, scriu AFP și Reuters, citate de Agerpres.