Examinarea cauzelor penale se face într-un ritm prea lent în Republica Moldova, afirmă experții în domeniu
Examinarea cauzelor penale se face într-un ritm prea lent, în Republica Moldova. Unele dosare stau înghețate ani buni, cum ar fi cel în care este vizat Ilan Șor, condamnat de prima instanță, în 2017, la șapte ani și șase luni de pușcărie pentru fraude la Banca de Economii. Potrivit unui raport al Centrului de Resurse Juridice, în occident un dosar penal trece toate instanțele în aproximativ 380 de zile, iar în Republica Moldova același lucru se face în aproape 475 de zile. Care este veriga slabă a lanțului și cum explică experții această stare de lucruri.
VLADISLAV GRIBINCEA jurist CRJM: "Datele statistice spun că este vorba de prima instanță, adică judecătorii. De ce se întâmplă acest lucru, este greu de spus, dar probabil că sunt mai mulți factori. Primul factor ar fi procedurile penale, complicate în Republica Moldova și știu că Ministerul Justiției lucrează acum la simplificarea procedurilor. Al doilea factor este folosirea cu rea credință a părților participante în dosare a pârghiilor procesuale, care tergiversează. Pe locul trei ar putea fi calitatea proastă a dosarelor, care ajung la judecători de la procurori."
În instanțele din Chișinău, unde sunt examinate multe dosare penale, sunt prea puțini magistrați, iar volumul de muncă este enorm, afirmă directorul adjunct al Agenției de administrare a instanțelor judecătorești, Petru Vârlan.
PETRU VÂRLAN director adjunct al Agenției de administrare a instanțelor judecătorești: "Din informația pe care o avem, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, este compusă din 33 de judecători, care activează, dar de fapt, sediul Buiucani dispune de 47 de locuri, dar celelalte nu sunt ocupate, iar cinci magistrați sunt suspendați. Iar la Curtea de Apel Chișinău avem 18 judecători în colegiul penal, care examinează cauzele penale. Repartizarea dosarelor se face la acest număr de judecători. Doar că la Buiucani, judecătorii examinează și cauzele contravenționale și din acest motiv volumul de muncă este mai mare."
Cauzele penale sunt mai complexe și, respectiv, se cere mai mult timp pentru examinare. Unui judecător de la Buiucani îi revine 224 de dosare, iar unuia de la Curtea de Apel Chișinău - 118 cauze. Este prea mult, afirmă Petru Vârlan, care face trimitere la practica din occident.
PETRU VÂRLAN, director adjunct al Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești: "Conform Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției, în medie, recomandat ar fi ca un judecător să aibă în examinare de la 60 și până la 70 de cauze penale."
IULIA SARIVAN reporter Jurnal TV: "Potrivit ultimelor date oferite de Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești, peste 2700 de cauze penale au fost examinate timp de 12 luni de magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. Peste 900 de cauze au fost examinate mai bine de un an și pentru 400 de dosare a fost nevoie de mai bine de doi ani să fie examinate de instanța de fond."
Noi am încercat să aflăm de la judecători în ce rezidă problema. Ion Malanciuc, de la Judecătoria Criuleni, crede că de vină sunt remunerarea proastă a magistraților și legislația imperfectă.
ION MALANCIUC judecător, Criuleni: "Nu avem interpret, nu putem face ședința, nu avem grefier, nu putem face ședința. Cauzele sunt banale, salariul este iluzoriu și nimeni nu vrea să lucreze."
De cele mai multe ori părțile implicate în dosar lipsesc intenționat la ședințele de judecată, iar legea nu prevede aducerea forțată, fără acordul persoanelor.
ION MALANCIUC judecător, Criuleni: "Deseori ședința nu are loc pentru că nu se prezintă inculpatul sau nu se prezintă martorul. Unica modalitate de asigura prezența lui este dispunerea aducerii silite. Aducerea silită nu este desfășurată în legislație. Prin aducerea silită înțelegem că vrei sau nu vrei, ești adus la ședința de judecată. În realitate nu este așa. Poliția nu are așa împuterniciri de a aduce persoana contrar voinței."
Judecătorii nu pot dispune examinarea cauzei în lipsa părților. Mai complicat e când persoanele vizate sunt plecate peste hotare.
ION MALANCIUC judecător, Criuleni: "Eu nu pot din prima ședință să dispun examinarea în lipsa persoanei. Mai întâi pierd o ședință pentru ca să dispun aducerea silită, după asta trebuie să vină inspectorul să raporteze că nu poate să-l aducă silit pentru că el este plecat peste hotare, noi știind că el este plecat peste hotare, eu nu dispun examinarea în lipsă, dar mai fac o ședință și deja îl anunț în căutare. Abia după ce vine raportul de la poliție, la a treia sau a patra ședință eu pot să dispun examinarea în lipsă."
Am mers și la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Magistratul Livia Mitrofan ne-a mărturisit că și aici dosarele pot fi examinate luni în șir... Motivele tergiversării sunt aceleași.
LIVIA MITROFAN judecător Judecătoria Chișinău, sediul Centru: "Volumul mare de dosare este o circumstanță care duce la încălcarea termenului rezonabil de examinare, trebuie să ai timp să citezi persoanele. Mai ales în dosarele civile este ceea ce ține de comunicarea actelor de procedură, pentru că majoritatea actelor expediate la domiciliile persoanelor participante la proces se întorc cu titlul nereclamat. În timp ce codul de procedură prevede înmânarea actelor de procedură. Și atunci nu vine un participant la proces, nu ai dovada citării persoanei, se amână ședința de judecată, după care mai examinezi, i-ai extras din registrul de stat al populație, noi cunoaștem că în registrul de stat în Republica Moldova nu sunt înregistrate exact domiciliile și toți acești factori duc la tergiversarea examinării cauzelor."
Pentru a depăși această situație, ar fi binevenite reducerea volumului de lucru, modificarea Codului penal și a celui civil. Mai complicat este să ceri de la om să fie responsabil, zice Livia Mitrofan.
LIVIA MITROFAN judecător Judecătoria Chișinău, sediul Centru: "Consider că urmează ca statul să intervină în Registrul de Stat al Populației, în instituirea unei obligații a participanților de a-și ridica corespondența și asumarea responsabilității pentru neridicarea unei corespondențe în acest sens."
În Republica Moldova sunt dosare care se prăfuiesc în instanțe ani la rând. Unul dintre cele mai de rezonanță este al lui Ilan Șor, condamnat în 2017 la șapte ani și șase luni de pușcărie pentru fraude la Banca de Economii. Cauza se află la Curtea de Apel Chișinău din august 2018. De atunci și până astăzi au fost programate 44 de ședințe. 12 dintre acestea au fost amânate, altele 24 au fost întrerupte și doar opt au fost ședințe în plin sens al cuvântului.
În sertar se află și dosarul ”licitațiilor trucate în medicină”, în care e învinuit fostul ministru Andrei Usatîi. Cauza a fost înregistrată la Judecătoria Buiucani în februarie 2019. De atunci și până acum au fost fixate 70 de ședințe. Dintre acestea 39 au fost amânate și două au fost întrerupte, în alte 29 de ședințe a fost examinată cauza.
Un alt dosar cu vechime este cel în care figurează Constantin Țuțu, învinuit de îmbogățire ilicită. Dosarul a fost înregistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, în februarie 2020 și a fost repartizat judecătorului Petru Păun, pe 17 februarie 2022. Pe acest dosar au fost fixate zece ședințe, dintre care șapte au fost amânate și o ședință a fost întreruptă.
Experții au constatat că în Republica Moldova, examinarea cauzelor penale durează mai mult decât în alte țări, deși unele dosare trebuie să fie examinate cu prioritate.
VLADISLAV GRIBINCEA jurist CRJM: "Ultimele date ale Consiliului Europei confirmă că cauzele penale se examinează mai lent decât media europeană. Ceea ce este ceva atipic. Un dosar penal în Republica Moldova în anul 2020 se examina în trei instanțe 473 de zile cu aproape 50 de procente mai mult decât în anul 2018."
Potrivit lui Vladislav Gribincea, în Uniunea Europeană, un dosar penal trece prin toate toate instanțele în 378 de zile, în medie. Când se va întâmpla acest lucru și Republica Moldova, nu se știe, deocamdată.