Legea privind „agenții străini” este folosită ca o bâtă politică în această parte a lumii de mai bine de zece ani
Legea privind „agenții străini” este folosită ca o bâtă politică în această parte a lumii de mai bine de zece ani. Aceasta fost adoptată inițial în Federația Rusă, în anul 2012. În primii ani, legea viza orice organizație neguvernamentală care primește finanțare din exterior, dar a fost extinsă apoi asupra instituțiilor de presă. În 2024, găselnița a fost preluată de guvernarea din Georgia. În iulie trecut, Parlamentul de la Tbilisi a adoptat legea „agenților străini” în pofida protestelor care au cuprins țara.
În anul 2019, Duma de Stat de la Moscova a modificat legea „agenților străini” și a extins noțiunea de agent și asupra persoanelor fizice. Acestea pot fi declarate „agenți străini” dacă participă la crearea și răspândirea materialelor de presă pentru instituții media cărora deja li s-a atribuit calificativul de „agent străin”.
Autorul inițiativei, șeful comitetului pentru politica informațională, Leonid Levin, a declarat atunci că este puțin probabil ca o persoană fizică să fie declarată „agent străin” dacă scrie și răspândește materiale despre cultură, sport sau muzică, ceea ce nu va fi cazul dacă abordează teme privind situația politică și socială din țară. În fiecare caz în parte, decizia urma să fie luată de Ministerul Justiției împreună cu Ministerul de Externe.
Anul trecut, Legea privind agenții străini a scos în stradă zeci de mii de georgieni care au protestat timp de câteva luni împotriva puterii de la Tbilisi după ce aceasta a preluat modelul Rusiei în abordarea organizațiilor neguvernamentale și presei.
Proiectul noii legi a „agenților străini” a fost lansat de partidul de guvernământ Visul Georgian al premierului Irakli Kobahidze, care în aprilie 2024 a impulsionat și „Legea privind transparența influenței străine”, considerată de opoziția pro-europeană și de ONG-uri ca fiind o copie a legii rusești folosite pentru a reduce la tăcere opoziția, întrucât impune declararea finanțărilor primite din străinătate. Respectiva lege, adoptată în mai 2024, a fost de asemenea aspru criticată de instituțiile europene și de administrația americană a fostului președinte Joe Biden, care au suspendat în semn de protest programele de asistență pentru Georgia, Comisia Europeană hotărând în plus și înghețarea procesului de aderare a Georgiei la Uniunea Europeană.
Potrivit controversatei legi georgiene, organizațiile neguvernamentale și instituțiile mass-media care primesc peste 20 la sută din finanțare de peste hotare sunt obligate să se înregistreze ca organizații care promovează interesele unor puteri străine. Aceste instituții trebuie să completeze o declarație financiară anuală, altfel riscând amenzi de aproape zece mii de dolari.
Legile „agenților străini” din Federația Rusă și, ulterior, din Georgia, au fost criticate dur de opoziție și de ONG-uri, care susțin că acestea au fost adoptate pentru a reduce la tăcere opoziția și societatea civilă. În 2024, Rusia a fost condamnată la CEDO pentru legea agenților străini. O lege similară a fost adoptată în noiembrie 2023 în Kârgâzstan.
