Ucrainenii sperau că 2023 va fi anul în care vor alunga forțele ruse din zonele ocupate, dar linia frontului abia s-a clintit, subliniază Reuters. Războiul a ucis sau rănit deja sute de mii de oameni, a distrus orașe și sate, a forțat milioane de oameni să plece din casele lor și a pus alte sute de mii de oameni sub ocupația rusă. Mult așteptata contraofensivă a Kievului s-a dovedit până acum în imposibilitatea de a trece prin liniile defensive rusești, din sud și est. Mai mult, acum o săptămână soldații ucraineni s-au retras din orașul Avdiivka, ocupat în prezent de Rusia. Retragerea a avut loc pentru a salva viețile militarilor și este văzută ca cea mai mare victorie simbolică din luna mai pentru Rusia, scrie AFP.

Dar să ne amintim cum a decurs 2023 pentru ucraineni. A fost un an în care președintele Volodimir Zeleneski a întreprins multiple călătorii în străinătate pentru a aminti lumii că Rusia își continuă războiul crud, iar Ucraina are nevoie de arme pentru a se proteja. Oriunde a susținut discursuri, Zelenski a fost întâmpinat cu aplauze.

VOLODIMIR ZELENSKI președintele Ucrainei: "Noi știm: libertatea va învinge, știm că Rusia va pierde."

La sfârșitul lunii februarie, preşedintele american Joe Biden a efectuat o vizită-surpriză la Kiev, promițând că Statele Unite vor fi alături, oricât va fi nevoie.

JOE BIDEN, președintele SUA: "Putin a crezut că Ucraina este slabă, iar vestul este divizat. Domnule președinte, împreună cu cetățenii ucraineni amintiți lumii în fiecare zi ce înseamnă cuvântul curaj. Vom fi alături de dumneavoastră oricât va fi nevoie."

Luna martie a venit cu o veste-bombă. Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin, pe care îl acuză de comiterea de crime de război în invazia sa asupra Ucrainei. „Rusia nu cooperează cu această instituție, iar posibilele rețete de arestare provenite de la Curtea Internațională de Justiție vor fi nule din punct de vedere legal pentru noi”, a subliniat atunci purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.

În 2023 nu au lipsit atacurile de amploare cu rachete și drone ale Moscovei asupra mai multor localități din Ucraina, inclusiv capitala Kiev.

În luna mai, Marea Britanie a devenit prima țară care a decis furnizarea către Kiev a rachetelor de croazieră cu rază lungă de acţiune Storm Shadow.

La început de iunie, rușii au aruncat în aer barajul Hidrocentralei Nova Kahovka, una dintre cele mai mari infrastructuri de acest tip din Ucraina, care alimentează cu apă centrala nucleară Zaporojie. De partea cealaltă, Kremlinul a acuzat Kievul pentru explozie. Liderii din Vest au subliniat atunci că atacul împotriva barajului conferă războiului declanşat de Rusia o nouă dimensiune, fiind o crimă de război. Distrugerea barajului a dus la inundarea a peste 600 de kilometri pătraţi în regiunea Herson. Mii de persoane au fost nevoite să-și părăsească locuințele, iar experții au vorbit despre o catastrofă ecologică ce va avea consecințe în timp.

Tot în luna iunie, Kievul a lansat o contraofensivă pentru a elibera teritoriile ocupate de ruși, dar nu a obținut rezultate majore, scrie France 24. Ucraina nu se va opri până când își va elibera toate teritoriile, a punctat pentru Jurnal TV șeful adjunct al Biroului preşedintelui Ucrainei, Igor Zhovkva.

IGOR ZHOVKVA: "Da, toți vor ca ea să decurgă cât mai repede cu putință, dar așa cum spune președintele meu, acesta nu este un film de la Hollywood: intri repede în case, îi ucizi pe toți și ești erou. Nu! Și rușii se pregătesc. Au făcut o linie de apărare destul de bună, dar asta nu înseamnă că nu o vom depăși."

În luna iulie, la summit-ul NATO de la Vilnius, a avut loc reuniunea inaugurală a Consiliului NATO-Ucraina.

JENS STOLTENBERG secretarul general al NATO: "La acest summit am reafirmat că Ucraina va deveni membru al Alianței și am luat decizii de a aduce Ucraina mai aproape de NATO. Astăzi ne întâlnim în calitate de egali și aștept cu nerăbdare să ne întâlnim în calitate de aliați."

Tot în iulie, Rusia s-a retras din acordul mediat de ONU și Turcia, semnat anul trecut cu Ucraina, care permitea transportul în siguranţă al cerealelor ucrainene prin Marea Neagră, stârnind critici din partea comunității internaționale. Ulterior, Moscova şi-a intensificat atacurile aeriene asupra infrastructurii de export a Ucrainei pe fluviul Dunărea şi portul Odesa.

Toamna a început cu o veste-surpriză în politica de la Kiev. În septembrie, ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a demisionat, iar în loc a fost numit Rustem Umerov, fost şef al Fondului Proprietăţii de Stat.

Iarna a început cu o veste bună pentru ucraineni - Consiliul European a aprobat începerea negocierilor de aderare cu Ucraina.

Acum o săptămână, Senatul Statelor Unite ale Americii, unde democrații au majoritatea, a adoptat un pachet de ajutor crucial de 55 miliarde de euro pentru Ucraina. Proiectul de lege urmează să ajungă și la Camera Reprezentanților, controlată de republicani, unde are un viitor incert. Adoptarea a venit după aproape cinci luni de negocieri dificile în care republicanii au condiționat acordarea sprijinului financiar pentru Kiev. La începutul lunii, liderii Uniunii Europene au convenit unanim să ofere un ajutor multianual de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, după ce în decembrie ajutorul a fost blocat de către premierul Ungariei, Victor Orban.

Tot luna aceasta președintele Volodimir Zelenski a anunțat că îl înlocuiește pe fostul comandant-șef al armatei ucrainene, Valerii Zalujnîi cu Oleksandr Sîrski, supranumit „Leopardul zăpezilor” și care s-a remarcat printr-o serie de victorii importante. „Anul 2024 poate fi unul de succes pentru Ucraina doar dacă se fac schimbări efective în armată”, a comentat liderul de la Kiev.

VOLODIMIR ZELENSKI, președintele Ucrainei: "Ucraina își păstrează șansa istorică. Este de datoria noastră să o realizăm. Anul acesta ar trebui să fie timpul Ucrainei – momentul în care fiecare luptător va ști, ca și până acum, că statul și armata sunt capabile să învingă."

Rusia își numeşte invazia drept „operaţiune militară specială”, ceea ce este de fapt o agresiune nejustificată şi neprovocată împotriva unui stat suveran.