ANGELA CUTASEVICI, viceprimar de Chișinău: "A fost declarat anul cultural Eugen Doga, în copul promovării și valorificării operei, personalității compozitorului, maestrului Eugen Doga, care în 2022 va împlini frumoasa vârstă de 85 de ani."

Valoarea operei create de Eugen Doga este înalt apreciată de contemporani. Valsul creat de Doga, ”Dulcea și tandra mea fiară”, considerat apogeul creației sale artistice, a fost declarat de președintele Statelor Unite ale Americii, Ronald Reagan „Valsul veacului XX”, iar fondul UNESCO l-a inclus în galeria capodoperelor muzicale ale secolului anterior. În anul 2001, Eugen Doga a fost inclus în prestigioasa antologie „Compozitorii secolului XX”. Pe 6 mai curent, compozitorul și-a lansat cartea autobiografică „Viața mea așa cum a fost să fie”, care a văzut lumina tiparului în 2021, într-un tiraj de două mii de exemplare.

Pe 29 ianuarie, juriul național pentru concursul internațional Eurovision-2022 decide ca formația Zdob și Zdub și frații Advahov să meargă la concurs cu piesa „Trenulețul”. În acest fel, în Europa s-a transmis un mesaj unionist: Trenulețul Chișinău-București, o melodie care vorbește despre hora, care se joacă la fel ”și-ntr-o țară și-n cealaltă” și care ajunge, în cele din urmă, la inimile ascultătorilor.

„Trenulețul” se reîntoarce din Torino la Chișinău cu locul VII, însă pe locul secund în preferințele telespectatorilor.

ROMAN IAGUPOV, vocalistul formației ”Zdob și Zdub”: "Am venit acasă. Adică ”Trenulețul” nostru a ajuns acasă. Noi am făcut față și eu cred că am luat locul cel mai bun."

„Trenuleţul” a ajuns pe locul IV la categoria Viral Global 50.

Cei pasionați de teatru au putut să vadă spectacolul „Frunze de dor”, de Ion Druță, în regia lui Alexandru Cozub. Premiera de la Teatrul ”Mihai Eminescu” i-a unit în scenă pe actorii Vlad Ropot și Rusanda Radvan, care au dat viață eroilor principali ai operei.

VLAD ROPOT, actor: "Este primul meu rol pe scena Teatrului Mihai Eminescu și primul meu rol pe scena profesionistă. Eu pentru mine am înțeles soarta lui Gheorghe, ce vrea Gheorghe, ce nu vrea, ce iubește și ce nu iubește. Druță ne explică acest lucru în roman foarte amănunțit."

Romanul „Frunze de dor” cuprinde o perioadă scurtă din primăvara până în toamna anului 1945, ultimele luni de război şi primele luni de pace.

Anul 2022 a fost marcat și de moartea unor personalități notorii. Pe 27 aprilie, se stinge din viață regizorul și scenaristul Silviu Fusu. Artistul avea 69 de ani. În calitate de scenarist, regizor și scenograf a realizat peste 200 de proiecte, cele de referință fiind: ”Cercul”, după W. Shakespeare, Sofocle și Euripide, ”Și dragostea coboară seninul în om”, de Mihai Eminescu și Veronica Micle, ”Casa Mare”, de Ion Druță, ”D’ale carnavalului” și ”O noapte furtunoasă”, de Caragiale și altele. Silviu Fusu era și membru al Uniunii Teatrale din România, din 1992.

Și în acest an, Uniunea Scriitorilor a ales cele mai remarcabile opere, din toate apărute recent în librării. Scriitorul Val Butnaru, realizatorul emisiunii ”Vânturile, Valurile” de la Jurnal TV, a luat Premiul Anului 2021 pentru romanul ”Hipnotic”.

VAL BUTNARU, scriitor: "„Hipnotic” este un roman, pe care mi l-am dorit tot timpul să-l scriu, fără să știu acest lucru. De ce? Pentru că eu niciodată nu am să pot să-l repovestesc sau să explic măcar ce am avut în vedere prin acest roman. Probabil că l-am scris fiind și eu în această stare." Scriitorul a lansat în luna iunie curent romanul ”Patimile după Iov”."

Autoritățile au venit să susțină și să încurajeze participarea tinerilor la activități culturale și manifestări artistice. Pe 25 iulie, Guvernul a avizat pozitiv proiectul de lege care prevede acordarea așa-numitelor „vouchere culturale”, începând cu anul 2023. Se întâmplă în condițiile în care indicele consumului cultural în perioada 2015-2020 a scăzut cu 20%, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

SERGIU PRODAN, ministrul Culturii: "În primul rând, tineretul trebuie să vină în librării, în teatru, în sălile de concerte și muzee."

Programul național ”voucher cultural” este funcțional din 17 noiembrie și poate fi accesat online. Pentru acest program, Ministerul Culturii a alocat 44 milioane de lei, estimând că vor beneficia circa 45 de mii de tineri.

Pe 9 septembrie se stinge din viață istoricul Nicolae Bulat. Era considerat drept ”Inima Cetății” și cartea de vizită a orașului de pe Nistru.

În 2001, Nicolae Bulat a primit Ordinul „Steaua României”, în grad de ofițer. În 2003, numele său a fost inclus în ediția specială a Centrului de Biografii Internaţionale din Cambridge „1000 de mari intelectuali”, iar în 2004, Centrul American de Biografii l-a introdus în volumul „Contemporary. Who is who”. În 2021, Nicolae Bulat a fost decorat de președintele României cu medalia aniversară "Centenarul Marii Uniri". Nicolae Bulat a decedat la un spital din Iași. Istoricul suferea de o maladie gravă la creier.

Și în acest an s-a dat Premiul Național 2022 personalităților din știință, cultură și artă. S-au distins criticul literar Mircea Ciobanu, cercetătorii Ghenadi Korotcenkov și Valentin Celac, pianiștii Anatolie Lapicus și Iurie Mahovici, meșterul Lidia Bojescu, muzicianul Vali Boghean și scriitorul Constantin Cheianu, coprezentator al emisiunii „Ora de ras” de la Jurnal TV. Cheianu a fost premiat pentru Opera Omnia.

CONSTANTIN CHEIANU, publicist, jurnalist: "Înaltul juriu al Premiilor Naționale, ca și cum m-a pus în valoare, m-a reabilitat ca scriitor, un lucru care mă face fericit."

Pentru a șaptea oară, la Chișinău s-a desfășurat Reuniunea Teatrelor Românești. Ediția curentă a fost marcată de războiul ruso-ucrainean. ”Artiștii pentru pace, libertate, speranță”, a fost genericul Reuniunii Teatrale din 2022. În semn de solidaritate cu cetățenii Ucrainei, la Chișinău au venit reprezentanții Teatrului ”Ivan Franko” din Kiev.

PETRU HADÂRCĂ, actor, directorul Teatrului „Mihai Eminescu”: "Avem nevoie de libertate în creație, iar teatrul a fost în toate timpurile o insulă a libertății."

Arta cinematografică a făcut un salt vizibil în 2022. Filmul ”Carbon”, în regia lui Ion Borș, a fost propus pentru premiile Oscar 2023, la categoria „Cel mai bun film străin”. Lungmetrajul a ajuns să fie proiectat la Festivalul de Film din San Sebastian.

Pelicula a fost apreciată și acasă. La premiera filmului, care a avut loc pe 4 octombrie, lumea s-a ridicat în picioare, aplaudându-i pe cei, care au muncit la realizarea lungmetrajului.

Filmările au durat 36 de zile, în perioada august-octombrie 2020.

ION BORȘ, regizorul filmului „Carbon”: "Eram atât de obosiți că nu mai înțelegeam e zi, e noapte, e ziua doi ori 32, dar eram o echipă mare și ne sprijineam unul de altul și uite că am reușit până la urmă."

Prima zi de iarnă a venit cu o veste frumoasă pentru români. Cămașa cu altiță, sau ia tradițională, a fost inclusă în lista reprezentativă a elementelor de patrimoniu cultural imaterial al Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură, chiar de ziua Națională a României.

SERGIU PRODAN, ministrul Culturii: "Ne dorim ca această zi de 1 decembrie 2022 să rămână în istorie ca fiind ziua în care „Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova” a fost inclusă în Lista reprezentativă a elementelor de patrimoniu cultural imaterial al umanității."

Dosarul transnațional „Arta cămășii cu altiță - element de identitate culturală în România și Republica Moldova”, pentru înscrierea elementului în Lista reprezentativă a elementelor de patrimoniu cultural imaterial a umanității UNESCO, a fost depus pe 29 martie 2021. Până acum, Republica Moldova şi România au reușit să înscrie trei elemente în Patrimoniul Imaterial UNESCO. Este vorba despre „Colindatul în ceată bărbătească”, în 2013, „Tehnici tradiționale de realizare a scoarței”, în 2016, și „Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie”, în 2017.