Covoarele moldovenești sunt considerate adevărate opere de artă - un element identitar al culturii noastre
Covoarele moldovenești sunt considerate adevărate opere de artă - un element identitar al culturii noastre. Fiind o muncă migăloasă, care se face la războiul de țesut, astăzi meșteșugul scoarțelor este practic pe cale de dispariție. Nu și la Sărata Veche, pentru că aici meșterul popular Eugenia Ceban are grijă să împartă tainele țesutului cu cei de prin partea locului.
Țese la război de când se știe, iar munca merge strună atunci când doar se gândește la rezultatul final. Eugenia Ceban a învățat meșteșugul țesutului de la mama, iar mama de la bunica. La rândul ei și-a învățat a țese fiica, iar mai apoi nepoții. Arta, tradițiile și valorile se transmit din generație în generație, spune femeia:
EUGENIA CEBAN, locuitoare a comunei Sărata Veche: "De la mama. Eram două surori, eu mai mare prin clasa a VII-a, ea a VI-a și mama țesea la covor, de acolo am început și noi cu sora. Zic, hai să ne învățăm și noi că așa e un lucru atrăgător. Te uiți pe o foaie, un model și începi că nu ai răbdare să-l termini, să-l vezi ce prezintă el."
Ziua mergea la muncă, iar seara și noaptea țesea. După o vreme s-a gândit să se lase, dar meșteșugul îi era în sânge:
EUGENIA CEBAN, locuitoare a comunei Sărata Veche: "Am întrerupt pentru o perioadă de timp și de acolo zic să-mi învăț fata, că am o fată; nepoții. Lasă să rămână ca amintire și văd că și copiii ceilalți tot vor să învețe."
Acum, Eugenia Ceban strânge în jurul său copii de toate vârstele, dornici să învețe a țese:
EUGENIA CEBAN, locuitoare a comunei Sărata Veche: "-Am plăcerea de a învăța pe cineva să rămână în urmă o amintire oarecare. - Aici în sat mai mulți copii vin la dvs să-i învățați a țese, da? - Da, s-a deschis meșteșugul acesta de a țese covoare, că e ceva frumos, e ceva interesant. Doamne, acum e de-o plăcere să faci ceea ce nu s-o făcut o perioadă de timp și tineretul lasă să aibă și ei ca amintire ceva ce se făcea cândva."
Covoarele se foloseau în vechime, în special, pentru decorul pereţilor, dar se găseau şi în zestrea mireselor. Fetele care nu deprindeau meşteşugul aveau puţine şanse să se mărite. Covoarele de perete țesute în Republica Moldova, așa numitele scoarțe moldovenești, au fost înscrise în patrimoniul cultural imaterial al UNESCO. Ornamentele și tehnicile tradiționale de realizare a scoarțelor basarabene din cele mai vechi timpuri au început să dispară o dată cu globalizarea, astfel experții în etnografie din România și Republica Moldova au decis salvgardarea tradiției românești de țesere a covoarelor tradiționale prin decizia UNESCO aprobată la 1 decembrie 2016.
