Post Scriptum cu Alex Cozer: 104 ani de la Marea Unire

Acum 104 ani, la Alba Iulia, se desăvârșea Unirea României. La 1 decembrie 1918, România se întindea de la Nistru până la Tisa și din Hotin până la mare. Între timp, după un război mondial, zeci de ani de comunism sângeros și dictatură, apoi o perioadă de tranziție spre democrație, România s-a schimbat. Este astăzi o țara mai mică teritorial decât la 1918, dar mai puternică din punct de vedere economic și geopolitic decât a fost vreodată.

România este astăzi stat membru al NATO și Uniunii Europene și țara din Europa ce a înregistrat cea mai mare creștere economică din ultimii 20 de ani. De aproape 8 ori a crescut economia României în această perioadă, un record pe continent.

Din păcate, în aceeași perioadă lucrurile au decurs cu totul diferit în teritoriul care făcea parte la 1 decembrie 1918 din România, dar astăzi este stat independent. În timp ce România, după ce a aderat la NATO și UE, chiar dacă cu foarte multe probleme și acolo, a apucat-o pe o cale corectă și ireversibilă, a dezvoltării, Republica Moldova a avut o cale mult mai sinuoasă, cu suișuri și coborâșuri, devenind în prezent cea mai săracă și probabil și vulnerabilă țară din Europa.

Din păcate, în ultimii 30 de ani, după ce România a scăpat de regimul dictatorial al lui Ceaușescu, iar Moldova de sub jugul URSS, relațiile dintre Chișinău și București au fost departe de cele care ar fi trebuit să fie între două state surori, care au aceeași limbă, aceeași istorie și au fost și aceeași țară. Din punct de vedere al infrastructurii, aproape nimic nu s-a schimbat în această perioadă. Niciun drum nou între România și Moldova nu s-a construit, nici măcar un pod peste Prut nu a fost inaugurat.

Infrastructura de interconexiune pe energie electrică a rămas cea de pe vremea Uniunii Sovietice, iar gazoductul Iași-Chișinău a fost dat în exploatare abia recent. În continuare stăm ore întregi la punctele de trecere a frontierei, iar zborurile de la Chișinău la București sunt de multe ori mai scumpe decât cele de la Chișinău la Londra sau Madrid.

Anul 2022 a schimbat însă multe lucruri și a apropiat cele două maluri ale Prutului mai mult decât în 30 de ani. Pe fondul invaziei barbare în Ucraina, România și-a înțeles rolul regional, asumându-și practic obligația istorică de principal avocat și promotor al intereselor Republicii Moldova.

Dacă astăzi, în contextul războiului sângeros din Ucraina, încă suntem un stat în care Rusia nu și-a instalat un Guvern marionetă, așa cum a avut în cea mai mare parte din anii de după independență, se datorează în mare parte susținerii și lobby-ului venit de la București.

Pentru că, să ne imaginăm pe o clipă, că ar fi funcționat planul lui Putin de a lăsa Moldova fără energie electrică și căldură în plină iarnă. Ce s-ar fi întâmplat în Moldova? Probabil am fi avut sute de mii de refugiați, oameni fugiți în toate colțurile Europei, iar puterea actuală ar fi fost răsturnată și înlocuită cu una formată din cei ce așteptau și încă așteaptă invadatorii cu flori.

Iar faptul că Moldova este astăzi stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană, că se bucură de ajutor financiar important pentru a putea să trecem mai ușor peste această iarnă extrem de dificilă, se datorează în mare parte tot intervențiilor României.

Care, după 30 de ani, putem afirma că, e adevărat, într-un context regional dificil și cu o guvernare prietenă la Chișinău, și-a înțeles rolul regional și se impune ca un protector firesc al Republicii Moldova. Rămân însă extrem de multe de făcut.

Viitorul românilor, indiferent de malul Prutului pe care trăiesc, poate fi doar împreună. Iar în vederea îndeplinirii acestui obiectiv trebuie să dăm dovadă de consecvență, curaj, perseverență și inteligență. Să unim, inițial economic, social, cultural, cele două state românești. Să construim infrastructură sigură și eficientă. Să facem cât cât mai multe poduri, care nu ar mai putea fi distruse niciodată! România, români, putem fi mult mai puternici doar împreună!

Post scriptum cu Alex Cozer: Gazprom, pierderi de miliarde

16 ianuarie 2025, 21:04

Pentru a înțelege mai bine situația așa-zisei crize umanitare din stânga Nistrului,...

Post Scriptum cu Alex Cozer: Situație critică în Stânga Nistrului

14 ianuarie 2025, 20:49

Pe lângă faptul că majoritatea cetățenilor din stânga Nistrului au ajuns să...

Post Scriptum cu Alex Cozer: Interferențele fără precedent ale Rusiei și oligarhilor în procesul electoral

19 decembrie 2024, 21:16

Iată că se fac exact 2 luni de la referendumul constituțional privind aderarea...

Post Scriptum cu Alex Cozer: Funcționari de la primărie, reținuți

17 decembrie 2024, 20:27

Doi funcționari ai Primăriei Chișinău și mai mulți reprezentanți ai unor companii...

Post Scriptum cu Alex Cozer: S-au găsit „vinovații”

5 decembrie 2024, 21:37

S-au găsit vinovații. Ei sunt Parlicov și Tofilat. Jos cu ei! Premierul Dorin...

Post Scriptum cu Alex Cozer: Când nu există, crizele sunt inventate

28 noiembrie 2024, 20:38

Atunci când nu există crize, ele trebuiesc inventate. Pe scurt, cam așa putem...

Post Scriptum cu Alex Cozer: Nichiforciuc, invitat la consultări

19 noiembrie 2024, 23:54

Au trecut alegerile. Guvernanții ne-au spus că au auzit durerile poporului și...

Post Scriptum cu Alex Cozer: Dodon, prins din nou cu minciuna

14 noiembrie 2024, 21:56

Imediat după scrutinul din 3 noiembrie, mai mulți indivizi nemulțumiți de rezultat,...

Post Scriptum cu Alex Cozer: Eterna reformă a justiției

12 noiembrie 2024, 20:47

În țara noastră de necesitatea reformelor în justiție se vorbește deja de decenii....

Opinia ta contează. Comentează!