Cântecele tradiționale, parte inseparabilă a identității culturale moldovenești, riscă să fie uitate
Cântecele tradiționale, parte inseparabilă a identității culturale moldovenești, riscă să fie uitate. Tinerii de acum par tot mai puțin interesați de folclor și muzica populară. Conducători artistici din mai multe localități și cei care depun eforturi pentru păstrarea tezaurului național s-au întrunit la un centru cultural din Chișinău pentru a revitaliza melodiile transmise din generație în generație. Iar noi am ieșit în stradă și i-am întrebat pe trecători dacă mai știu și dacă pot să fredoneze cântece din alte vremuri.
Cântecele vechi populare se transmit de la străbunici, bunici și profesori, spun femeile care își amintesc cu drag aceste melodii.
TATIANA COCOȘ, locuitoarea satului Giurgiulești: "Astăzi am decis în memoria învățătoarei mele, care am iubit-o foarte mult, să aduc acest cântec. Este un cântec de glumă. Aseară seră în sat, dar tot pe lângă drum, pe lângă drum.
La nevastă cu bărbat, dar tot pe lângă drum, pe lângă drum.
La nevastă cu bărbat, dar tot pe lângă drum, pe lângă drum."
TATIANA FLOREA, locuitoarea satului Andruşul de sus: "Acest cântec este cules de la o doamnă. Se numește Cotici Lidia și este o glumă se numește „De ce e bărbățelul mort?”.
Să îi dezgrop picioarele? Ca să îl bată soarele?,
Să îi dezgrop picioarele? Ca să îl bată soarele?,
Da, de cât l-aș dezgropa, mai bine aș bea și aș mânca.
Da, de cât l-aș dezgropa, mai bine aș bea și aș mânca."
Conducătorii artistici spun că depun eforturi pentru a transmite tradițiile și tezaurul cultural, dar le este greu să capteze atenția tinerilor.
VITALIE BODIU, conducător artistic, Ciulucani, Telenești: "Ne străduim să aducem generația tânără cât mai aproape de casele de cultură, de cercurile model cum sunt, să le dăm și lor ce luăm și noi de la cei mai în vârstă. Cât mai mult conlucrăm ca să vină la casa de cultură, dar cu părere de rău cam greu."
GALINA TONU, conducător artistic ansamblul „Țărăncuța”, Bardar: "Este ceva foarte frumos și este interesant, pentru că prin cântec noi ne regăsim trecutul, prezentul și viitorul. Conduc un ansamblu „Țărăncuța” din satul Bardar. Avem doamne bogate în ani și avem pe lângă aceste doamne și domnișoare. Să știți că sunt foarte curioase să cunoască cu tradiția, obiceiurile și cântecele folclorice care au fost date uitării."
VIOLETA PLEȘCA, conducător artistic, Bădragii Noi, Edineț: "Le transmitem ceea ce am fost, să știe copiii ceea ce suntem. Dacă noi o să îi educăm că frumosul există din străvechi, din strămoși, atunci ei vor simți necesitatea de a căuta și de a valorifica tot ce este vechi."
FELICIA NEVODARU, șefa direcției Cultura Tradițională, Cncppci: "Metodele prin care putem să conservăm aceste tradiții desigur sunt culegerile de folclor, pentru că avem folcloriști care lucrează în acest domeniu și cercetează terenul. Alte metode ar fi promovarea lor și anume să fie cântate, pentru că o melodie atât timp cât este cântată nu moare niciodată."
Cele mai vechi creaţii ale culturii muzicale moldoveneşti sunt colindele, cântecele de pahar, bocetele de nuntă și bocetele de înmormântare.
