Formele de violență în familie sunt multiple. Circa 60% dintre femei s-au confruntat cu violență psihologică, 55% - cu forme ale violenței psihologice orientate spre izolare socială, iar fiecare a zecea femeie a suferit cel puțin o dată din cauza violentei economice. Circa 40 la sută dintre femei au fost supuse cel puțin o dată violenței fizice, iar circa 20% dintre acestea – violenței sexuale. Tatiana Iurco a trecut prin două mariaje eșuate, în care a fost supusă și violenței fizice, și psihologice.

TATIANA IURCO, victimă a violenței în familie: "Eu am avut parte de două mariaje cu violență domestică. Eu nu am știut, mama mea nu a vorbit cu mine să-mi zică că dacă-și închide telefonul, te șantajează sau începe în public să te tragă de păr nu e un comportament normal. Nimeni nu știa, nici prietenii. Chiar dacă vedeau anumite urme pe gâtul meu sau pe față ziceam că m-am zgâriat sau nu am fost atentă. Nici nu știu dacă era un motiv anume, faptul că am zis ceva sau nu am făcut așa cum mi s-a zis sau i s-a părut că am exagerat. În primul mariaj nu aveam copii și atunci am decis să plec pentru că a fost așa spontan și asta a fost unica scăpare pe care am văzut-o atunci."

În cea de-a două căsnicie lucrurile la fel nu au mers. Tatiana a suferit ani la rând abuzul psihologic, care nu este mai puțin distructiv decât cel fizic. Din păcate, abuzul emoțional este foarte des minimalizat și trecut cu vederea – chiar și de către victimă, spune femeia.

TATIANA IURCO, victimă a violenței în familie: "Picătura asta chinezească care-ți picură în fiecare zi și la un moment dat zici că ajunge, nu mai încape. Că nu am pus cana așa că tu nu vorbești așa. Am obținut bursă la cea mai bună universitate din Londra la care m-i s-a reproșat că aș fi mare deșteaptă că ai obținut bursă, tu spune dacă îți dă un salariu bun. Eu tot spuneam de doi ani că vreau să divorțez că eu nu mă simt bine în acest mariaj, că părerea mea nu contează și sunt desconsiderată maxim."

MIHAIL BOIȘTEAN, avocat: "Este un fenomen foarte răspândit. Din păcate, din practica mea personală, sunt mai puține dosare decât cazurile despre care eu cunosc în realitate. Foarte puține femei au tăria și hotărârea de a se adresa unui specialist ca să rezolve această problemă ca să fie atras la răspundere făptuitorul și să fie asigurată siguranța și echitatea în societate."

Avocații spun că nu toate femeile apelează după ajutor calificat. În medie, victimei îi ia vreo șapte ani să se decidă să pună capăt cercului vicios, în care este abuzată sistematic.

MIHAIL BOIȘTEAN, avocat: "Dacă vorbim despre adresările directe ele sunt puține și au loc doar atunci când presupusa victimă, o persoană care a fost implicată în asemenea situație cunoaște fie personal avocatul fie are o recomandare foarte bună de la o persoană de încredere și este asigurată că tu o să-i păstrezi confidențialitatea și o să o tratezi în modul cuvenit."

Este și cazul Tatianei care a decis să rupă relația și cu ce-l de-al doilea partener. Jurist de profesie, femeia își apără singură drepturile în instanță. O soluție în cazul ei încă nu există, procesul de judecată fiind mai anevoios. După ce a pus capăt relației toxice, Tatiana Iurco a creat Asociația Women For Justice.

TATIANA IURCO, victimă a violenței în familie: "Ideea este ca să se promoveze femeile din domeniul juridic atât prin programe de mentorat sau instruiri specifice. Acum lucrăm și la un parteneriat cu Asociația Judecătorilor, cu Asociația Femeilor din Poliție, avem întruniri, se discută. E greu de mișcat din loc, dar nu imposibil."

În mai mult de jumătate din cazurile violenței în familie înregistrate anul trecut, agresorul este bărbat, iar femeia este victimă. Cu toate acestea, comparativ cu 2022 se atestă o scădere a numărului de cazuri în care agresorul este bărbat, iar victima este femeie. Au fost 45 de cazuri în 2022 și 39, în 2023.

TATIANA AGACHI, avocat la Centrul de Drept al Femeilor: "În cazul în care a avut loc un caz de violență fizică, victima va anexa la cererea respectivă un raport de la Inspectoratul de Poliție care confirmă că a fost o sesizare pe marginea actelor de violență, o informație de la Serviciul 112, un raport de expertiză medico-legal care indică gradul vătămărilor corporale."

Specialiștii recomandă ca în cazurile violenței, victimele să colecteze și să prezinte cât mai multe probe în vederea soluționării favorabile a cazului în instanță.

TATIANA AGACHI, avocat la Centrul de Drept al Femeilor: "În cazul actelor de violență psihologică se poate de adus ca probă justificativă corespondența telefonică. Să zicem că agresorul a scris niște mesaje de amenințare. A amenințat-o cu moartea sau cu răfuiala fizică sau dacă victima a solicitat între timp ajutorul unui psiholog ar putea veni cu un raport care se va reflecta starea psihologică în care se află în momentul respectiv. Orice înscris sau mijloc de probă este binevenit în acest sens."

Soluții pot fi găsite și în cazul în care victima nu deține probe care ar demonstra faptul că acesta este supusă unei forme de violență.

TATIANA AGACHI, avocat la Centrul de Drept al Femeilor: "În cazul în care victima nu are nicio probă atunci ea poate solicita aportul sau ajutorul polițistului de sector care de regulă, cunoaște ce se întâmplă în societate, cunoaște care este istoria acelei familii și ar putea să elibereze o confirmare prin care să spună că această persoană a suferit acte de violență pe parcursul căsniciei și că au fost adresări în trecut."

Pe parcursul anului trecut, judecătorii au emis 34 de sentințe pentru infracțiuni de violență în familie. 15 inculpați au primit pedepse de muncă neremunerată în folosul comunității, șase făptași au fost condamnați la închisoare, iar în cazul a nouă indivizi a fost aplicată măsura de suspendare condiționată a pedepsei. Combaterea violenței, mai ales împotriva femeilor, este un obiectiv stabilit în planurile instituționale ale statului.

MARIANA GORNEA, procuror: "Cu referire la violența în familie, în 2023, procurorii au finalizat urmărirea penală în 592 de cauze penale cu trimiterea cauzelor în instanța de judecată pentru examinare, fiind ulterior pronunțate 614 sentințe de condamnare a agresorilor, inclusiv 213 sentințe de condamnare la închisoare în limitele prevăzute de legea penală."

Prin ordinul procurorului general a fost aprobat un plan privind prevenirea și combaterea violenței față de femei și violenței în familie. MARIANA GORNEA, procuror: "Procuratura are preocupări deosebite în ceea ce ține urmărirea efectivă și judecarea tuturor formelor de violență în familie față de femei și fete. Combaterea violenței în familie față de femei și fete este un obiectiv stabilit și în planurile instituționale inclusiv prin ordinul procurorului general a fost aprobat un plan de acțiuni în vederea realizării programului național privind prevenirea și combaterea violenței față de femei și violenței în familie pentru anii 2023 și 2027."

Pentru combaterea fenomenului de violență asupra unei femei sau fete, prin votul majorității parlamentare a fost inclusă în legislație noțiunea de femicid. Sunt prevăzute modificări și la Codul Penal.