Noțiunea de femicid, în legislație
Violența nu e dragoste 11 august 2024, 21:23 | 97

Noțiunea de „femicid” – cea mai gravă formă de violență împotriva femeilor și fetelor, care se soldează cu deces, va fi introdusă în legislația Republicii Moldova, începând cu 15 august. Acest lucru este prevăzut în proiectul de modificare a Legii cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie, votat săptămâna trecută. Inițiativa legislativă aparține vicepreședintei Parlamentului, Doina Gherman, și a fost elaborată în colaborare cu Centrul de Drept al Femeilor. Conform datelor statistice, în 2022, în întreaga lume, peste 89 de mii de femei au fost omorâte din motive de gen, iar 48 de mii dintre ele au fost victime ale soților sau partenerilor.

Inițiativa de modificare a legii vine după apelul public din partea mai multor organizații ale societății civile, în contextul cazului Ana-Maria, găsită moartă la Telenești, la opt zile după ce a urcat într-o mașină de ocazie în orașul Orhei.

Potrivit proiectului, femicidul este definit ca „un act de violență împotriva femeilor, inclusiv a fetelor, care presupune decesul victimei, ca urmare a infracțiunii de omor intenționat, ori a infracțiunii de vătămare intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, ori a infracțiunii de violență în familie, sau sinuciderea victimei, ca urmare a determinării sau înlesnirii acesteia, ori ca urmare a violenței în familie, comise din motive de prejudecată bazate pe gen”.

DOINA GHERMAN, vicepreședintele Parlamentului: "S-a introdus sintagma, împotriva femeilor în tot textul legii. Deci nu exista până acuma în tot textul legii Republicii Moldova sintagma de violență împotriva femeilor, era doar violența în familie. Totodată, a fost introdus principiul celerității ceea ce este destul de important și asta înseamnă că toate cazurile de violență împotriva femeilor vor fi examinate cu o deosebită celeritate pe principiul respectării drepturilor fundamentale și libertăților femeilor și principiul respectării demnității umane."

În proiectul de lege este prevăzut ca autoritățile abilitate cu funcții de prevenire și combatere a violenței împotriva femeilor și violenței în familie sunt obligate să reacționeze prompt la orice sesizare și să informeze victimele despre drepturile lor, despre autoritățile și instituțiile cu funcții de prevenire și combatere a violenței împotriva femeilor și violenței în familie, despre tipul serviciilor și organizațiile, la care se pot adresa după asistență, despre asistența disponibilă pentru ele, despre locul și modalitățile în care pot depune o sesizare, despre procedura ce urmează după depunerea sesizării și rolul lor după procedurile respective, despre modalitatea obținerii protecției, măsura și condițiile în care au acces la consultanță sau asistență juridică, despre faptul dacă există, ori nu, vreun pericol pentru viața sau sănătatea lor în cazul eliberării unei persoane reținute sau condamnate.

DOINA GHERMAN, vicepreședintele Parlamentului: "Am capacitat și Agenția Naționala de combatere a violenței împotriva femeilor, respectiv creăm acum un mecanism unic în sistemul informațional, care va deține informația unica la nivel informațional și va putea fi accesată de oricine va fi interesat pe criterii și pe anumite date. Cazuri de violență împotriva femeilor din regiune de nord sau pe raion pe vârstă. După mine, acest sistem informațional ne va ajuta ca și autorități să înțelegem cu adevărat unde ne aflăm și care este realitatea."

Autoritățile vor elabora și un sistem de colectare a datelor statistice în domeniul prevenirii și combaterii violenței împotriva femeilor și a violenței în familie. De acest lucru va fi responsabilă Agenția Națională de Prevenire și Combatere a Violenței.

VIORICA ȚÂMBALARI, directoarea Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie: "De când s-a format Agenția, bineînțeles că au fost și toată lumea cunoaște mai multe cazuri de rezonanță, care au apărut și în presă. Au fost cazuri destul de complexe și nouă ne-au oferit studierea acestor cazuri ca să înțelegem unde și cum să intervenim și cum răspunde sistemul în general la aceste cazuri."

Datele colectate vor conține informații despre tipul de violență, sex, vârstă, dizabilitate, etnie, relația dintre victimă și agresor, statutul victimei de persoană solicitantă a unei forme de protecție pe teritoriul Republicii Moldova, localizarea geografică și țara de origine a acesteia.

VIORICA ȚÂMBALARI, directoarea Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie: "Noi ne-am propus să elaborăm un sistem de colectare a datelor care să fie interconectat cu celelalte sisteme. Aici mă refer la sistemul de colectare a datelor a Ministerului Justiției, a Procuraturii, a Ministerului Muncii și Protecției Sociale și a celorlalte sectoare."

În șase luni ale anului curent au fost înregistrate 22 cazuri de decese urmare a violenței în mediul familial, comparativ cu 14 cazuri înregistrate în perioada similară a anului trecut. În 20 de cazuri a fost vătămare gravă a victimei, iar zece cazuri de violență în familie s-au soldat cu decesul victimelor, urmare a vătămărilor corporale incompatibile cu viața.

DOINA GHERMAN, vicepreședintele Parlamentului: "Noi ne-am dorit mai mult ca să venim cu modificări și la Codul penal, dar pentru început împreună cu autoritățile s-a decis ca pentru un prim pas este să venim cu noțiune în primul rând în legislație, după care vom reveni și vom examina posibilitatea modificării și a Codului penal."

Legea cu privire la femicid va intra în vigoare pe 15 august. Conform datelor statistice, în 2022, în întreaga lume, peste 89 de mii de femei au fost omorâte din motive de gen, iar 48 de mii 800 dintre ele au fost victime ale soților sau partenerilor.

Opinia ta contează. Comentează!