Post Scriptum cu Alex Cozer: 106 ani de la unire

Ieri s-au împlinit 106 ani de la unirea Basarabiei cu România. Un eveniment de o desebită importanță, pentru că unirea de la 27 martie 1918 ne-a salvat de fapt ca națiune, identitate și cultură. Dacă nu s-ar fi produs acel act, astăzi, cel mai probabil, acest teritoriu ar fi fost unul unde nu ar mai fi existat limbă română, cultură națională și nici măcar stat. Pentru că, cei peste 100 de ani de ocupație rusească, transformaseră Basarabia într-un teritoriu extrem de sărac, aproape analfabet și deznaționalizat. La 1918, mai puțin de 10% din populația băștinașă putea să citească, iar urbanizare, cu câteva excepții, practic nu exista. Sunt lucruri însă, despre care, puteți găsi mult mai multe în cărțile de istorie, pe care vă îndemn cu această ocazie să le citiți.

Astăzi, însă, vreau să vorbesc despre vremurile actuale. Și să salut prezența delegației numeroase de la Chișinău care s-a deplasat, ieri, la București. Și din care, pe lângă prim-ministrul și președintele Parlamentului, au făcut parte și numeroși oameni de afaceri. Este una dintre puținele ocazii, după obținerea independenței, când acest eveniment a fost marcat la un nivel demn de către cele două maluri ale Prutului. Iar asta e urmare a faptului că relațiile dintre Chișinău și București se află la cel mai înalt nivel de după independență, acest lucru fiind susținut și de cifre.

România astăzi este, de departe, principalul partener comercial al țării noastre. Mai bine de o treime din exporturile moldovenești având destinație țara vecină în anul 2023. Și asta se întâmplă deja de ani buni.

Susținerea României pentru Republica Moldova, în special în ultimii ani, a fost una decisivă, mai ales în contextul războiului imperialist declanșat de Rusia. Și mă refer atât la aspecte economice, România acordându-ne energie electrică și gaze când ne-a fost mai greu, susținere financiară pentru compensațiile în facturi și intervenind decisiv pentru a scăpa de șantajul energetic rusesc. Dar și pe plan politic, Bucureștiul fiind principalul nostru susținător în parcursul european și integrarea în lumea liberă și prosperă.

Și este evident că trebuie să mergem împreună pe această cale și mai departe. Mai ales că, în prezent, România chiar a devenit o forță inclusiv economică în Europa. Iar acest lucru se datorează, în proporție covârșitoare, statutului de membră UE și NATO. Astfel, potrivit ultimului raport Eurostat, România a devenit a 21-a țară în UE în ce privește Produsul Intern Brut pe Cap de locuitor exprimat prin puterea de cumpărare, depășind țări precum Grecia, Ungaria, Croația sau Slovacia și fiind practic la egalitate cu Polonia.

Iar cu un Produs Intern Brut general de peste 350 de miliarde de euro, România este astăzi a 16-a economie a Europei. Mai mult decât atât, România este țara cu cea mai spectaculoasă creștere a PIB-ului din Europa în ultimii 15 ani, de la 150 de miliarde de euro în 2009, la 350 astăzi. O creștere, evident, datorată în mare parte statutului de membru al Uniunii Europene.

Dacă ar fi să facem o comparație între România și Rusia, ultima fiind o țară care încă mai poate atrage o parte a populației influențată de propagandă și manipulare, atunci statisticile ar fi net favorabile primei. Produsul Intern Brut pe Cap de locuitor al României este în prezent cu aproape 50% mai mare decât cel din Rusia. În comparație cu Moldova, România stă de 4 aproape ori mai bine.

Iar dacă ar fi să facem o comparație a Indicelui Dezvoltării Umane, un clasament elaborat de ONU și care măsoară comparativ speranța de viață, alfabetizare, învățământul și nivelul de trai, și aici statisticile sunt de partea României, care a depășit Rusia în ultimii ani. De altfel, la acest capitol, în primele 40 de țări din lume cu cel mai înalt indice al dezvoltării umane, 25 sunt membre ale Uniunii Europene. Iar din restul de 15, peste 90% sunt state partenere ale UE, cu un înalt nivel al democrației. Asta demonstrând încă o dată care poate fi singura noastră cale spre a deveni un stat prosper. Și putem face asta doar împreună cu România. Cu care nu trebuie să ne mai despartă niciun fel de graniță în marea familie europeană.

Post scriptum cu Alex Cozer: Gazprom, pierderi de miliarde

16 ianuarie 2025, 21:04

Pentru a înțelege mai bine situația așa-zisei crize umanitare din stânga Nistrului,...

Post Scriptum cu Alex Cozer: Situație critică în Stânga Nistrului

14 ianuarie 2025, 20:49

Pe lângă faptul că majoritatea cetățenilor din stânga Nistrului au ajuns să...

Post Scriptum cu Alex Cozer: Interferențele fără precedent ale Rusiei și oligarhilor în procesul electoral

19 decembrie 2024, 21:16

Iată că se fac exact 2 luni de la referendumul constituțional privind aderarea...

Post Scriptum cu Alex Cozer: Funcționari de la primărie, reținuți

17 decembrie 2024, 20:27

Doi funcționari ai Primăriei Chișinău și mai mulți reprezentanți ai unor companii...

Post Scriptum cu Alex Cozer: S-au găsit „vinovații”

5 decembrie 2024, 21:37

S-au găsit vinovații. Ei sunt Parlicov și Tofilat. Jos cu ei! Premierul Dorin...

Post Scriptum cu Alex Cozer: Când nu există, crizele sunt inventate

28 noiembrie 2024, 20:38

Atunci când nu există crize, ele trebuiesc inventate. Pe scurt, cam așa putem...

Post Scriptum cu Alex Cozer: Nichiforciuc, invitat la consultări

19 noiembrie 2024, 23:54

Au trecut alegerile. Guvernanții ne-au spus că au auzit durerile poporului și...

Post Scriptum cu Alex Cozer: Dodon, prins din nou cu minciuna

14 noiembrie 2024, 21:56

Imediat după scrutinul din 3 noiembrie, mai mulți indivizi nemulțumiți de rezultat,...

Post Scriptum cu Alex Cozer: Eterna reformă a justiției

12 noiembrie 2024, 20:47

În țara noastră de necesitatea reformelor în justiție se vorbește deja de decenii....

Opinia ta contează. Comentează!