Dis-de-dimineață, mai multe persoane s-au adunat în fața Catedralei ”Sfânta Teodora de Sihla” pentru a-i spune ”adio” marelui om al culturii, limbii şi spiritualității românești.

PETRU HADÂRCĂ, directorul Teatrului Național ”Mihai Eminescu”: "Nu îmi vine să cred. Este o mare pierdere, un mare gol pe care nu îl vom mai recupera. Eu l-am cunoscut ca pe un om cu verticalitate, o personalitate, care a avut permanent caracter, demnitate și a știut să mobilizeze."

IURIE MATEI, artist plastic: "Am avut emoții pe parcursul zilelor cât a stat în spital, fiindcă știam că suferă de covidul ăsta care a dat peste noi. Am aprins lumânări gândindu-mă la el. Este incredibil. Plecarea oricărui om este o pierdere uriașă. În cazul lui Dabija, prin cuvinte nu poți să exprimi."

IOAN CIUNTU, parohul Catedralei ”Sfânta Teodora de la Sihla”: "Zdruncinător este pentru fiecare dintre noi când trupul se desparte de suflet, cei doi gemeni care au pornit de la plămădirea omului, înainte de a se naște pe pământ și până la ultimul ceas, când cei doi se despart."

După parastasul religios, corpul neînsuflețit al marelui scriitor, a fost dus la Cimitirul Armenesc.

MARIA CIOBANU, deputat: "Trebuie să recunoaștem că Nicolae Dabija a fost un stâlp al românismului aici în Basarabia. Permanent când vorbeam de Grigore Vieru îmi aduceam aminte și de Nicolae Dabija. Este o pierdere pentru literatură și neamul românesc."

ARCADIE SUCEVEANU, președintele Uniunii Scriitorilor: "Îngerul Domnului l-a strigat pe colegul și prietenul nostru în ceruri, pentru a sărbători Învierea Domnului acolo sus, la masa literelor române, împreună cu Grigore Vieru, Nichita Stănescu, Ioan Alexandru, Ion Vatamanu, Dumitru Matcovschi, Leonida Lari și atâțea alți colegi și prieteni de ideal poetic și crez național. A căzut o stea mare, a culturii și a literaturii noastre, dar și a literaturii românești."

AURELIU CIOCOI, prim-ministru interimar: "Singurul cuvânt pe care i-l spun este mulțumesc. Este un mulțumesc pentru tot ceea ce a făcut dânsul pe parcursul vieții și pe care vă mărturisesc că am dorit să-l cunosc personal. N-am apucat. Dar ceea ce mă leagă de Nicolae Dabija este un lucru absolut personal. Faptul că astăzi pot scrie românește cu grafie latină i se datorează lui."

Prin decretul semnat de către președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, ziua de 15 martie a fost declarată zi de doliu național. Tot astăzi, în memoria lui Nicolae Dabija, drapelul de stat de pe clădirea Parlamentului Republicii Moldova a fost coborât în bernă, iar cele din faţa instituţiei au fost legate cu panglică de doliu. Nicolae Dabija s-a născut pe 15 iulie 1948 în satul Codreni, raionul Cimișlia. În 1975, a debutat cu volumul de versuri „Ochiul al treilea”. Din 1986 a fost redactor-şef al săptămânalului „Literatura şi Arta”. În 1988, Nicolae Dabija a fost membru al Grupului de Inițiativă de creare a Frontului Popular din Moldova, dar și membru al Sfatului Frontului Popular. În perioada 1989-1991 a fost deputat în Sovietul Suprem al RSS Moldovenești, a fost membru de onoare al Academiei Române, membru al Academiei Europene de Științe, Arte și Litere cu sediul la Paris, laureat al Premiului Național.