Pactul Ribbentrop-Molotov, 85 de ani
În urmă cu 85 de ani, pe 23 august 1939, la Moscova era semnat un acord cumplit, care a marcat destinele a milioane de oameni în interesul unor regimuri criminale. Controversatul document era numit atunci Tratatul de neagresiune sovieto-german, care a declanșat în scurt timp cel de-al Doilea Război Mondial. Azi se împlinesc 85 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov. „Un clește, din care până azi ne zbatem să ne eliberăm”, afirmă istoricul de la Chișinău, Artur Leșcu.
ARTUR LEȘCU, doctor în istorie, expert WatchDog.MD: "23 august 1939, ora 22.00, Kremlin, Moscova. Acesta este momentul și locul care a marcat un punct de cotitură pentru istoria noastră și a întregii Europe. În acea zi, în interiorul zidurilor grele din cărămida roșcată ale Kremlinului, Germania Nazistă și URSS au semnat un tratat cu o anexă secretă. Anume această înțelegere a și propulsat lumea către cel de-al Doilea Război Mondial și a adus războiul inclusiv pe teritoriul nostru. Actul va intra în istorie sub numele de Pactul Ribbentrop-Molotov."
De fapt, înțelegerea a celor doi tirani a permis lui Hitler să atace Polonia, fiind sigur că Stalin nu se va implica în această luptă. În schimb, Stalin a obținut asigurări că Germania va rămâne indiferentă față de ambițiile sovietice în Europa de Est. În urma pactului semnat indirect între Stalin și Hitler, URSS a anexat Polonia de Est, Finlanda, Estonia, Letonia și Basarabia. În ciuda tuturor normelor internaționale, acest acord a hotărât soarta unor națiuni întregi, fără participarea lor.
ARTUR LEȘCU, doctor în istorie, expert WatchDog.MD: "Punctul al treilea al protocolului ne arunca în cleștele imperiului sovietic. În traducere din documentul original asta suna în felul următor: „În ceea ce privește sud-estul Europei, partea sovietică subliniază interesul URSS pentru Basarabia. Partea germană își declară dezinteresul politic complet față de aceste regiuni”. Aceste două propoziții au adus războiul pe teritoriul nostru, dând mână liberă URSS să ne rupă din componența României și să ne anexeze la statul sovietic. Un clește din care până în ziua de azi ne zbatem să ne eliberăm. Odată cu anexarea Basarabiei de URSS începe una din cele mai întunecate perioade din istoria acestui ținut, străbunicii noștri fiind supuși la deportări, foamete, distrugerile războiului."
Moscova a negat decenii întreg existența protocolului. În 2008, Parlamentul European a declarat ziua de 23 august drept Ziua Europeană de comemorare a victimelor stalinismului și nazismului. În 2019, Parlamentul European a votat adoptarea unei rezoluții, prin care Uniunea Europeană condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă.
