2024, anul remanierilor guvernamentale
Politic 15 ianuarie 2025, 20:25 | 135

Anul 2024 a fost un an marcat de mai multe demisii. A renunțat la funcția de ministru de Externe, Nicu Popescu, apoi Igor Talmazan, din postul de șef al Serviciului Vamal. Spre sfârșit de an au anunțat că pleacă unii miniștri, iar alții au fost demiși la solicitarea șefei statului Maia Sandu. Aceasta a declarat, după ce a câștigat alegerile prezidențiale, că unii cetățeni sunt nemulțumiți de activitatea unor ministere și i-a cerut premierului Dorin Recean să facă schimbări. Au urmat demisii și după situația creată în sectorul energetic. Printre cei care au plecat a fost și fostul ministrul al Energiei, Victor Parlicov.

Pe 24 ianuarie, Nicu Popescu și-a depus mandatul de ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene. Popescu spunea atunci că are nevoie de o pauză.

NICU POPESCU, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene: "Doresc să vă anunț că am luat decizia de a-mi depune mandatul de vicepriministru și ministru al Afacerilor Externe. Am îndeplinit cu succes obiectivele pe politică externă, stabilite împreună și alături de președintele Maia Sandu, la începutul acestui mandat și la această etapă am nevoie de o pauză. Pauza este luată doar de la acest post, nu este luată de la efortul și aportul meu personal la efortul doamnei președinte Maia Sandu și a echipei de guvernare, de a continua lucrul de ancorare a Republicii Moldova în familia statelor europene. Voi continua să fac acest lucru indiferent de poziția în care mă aflu."

La scurt timp, în locul lui Popescu vine vicepreședintele Parlamentului, Mihai Popșoi, iar Cristina Gherasimov a devenit șefa Biroului de Integrare Europeană nou-creat.

Două luni mai târziu, pe 13 martie, Iordanca-Rodica Iordanov a demisionat din funcția de ministru al Mediului. „Este o decizie politică, luată de comun acord”, a declarat atunci Iordanov.

IORDANCA-RODICA IORDANOV, fostul ministru al Mediului: "-Cine a luat această decizie?

-În comun.

-Ce a stat la baza acestei decizii?

-Discuțiile comune.

-În ce au constat aceste discuții?

-Discuțiile s-au bazat pe activitate, abordări și altele.

-Premierul nu a fost de acord cu abordările dumneavoastră?

-Mai multe comentarii nu am."

Purtătorul de cuvânt al Partidului Acțiune și Solidaritate, Adriana Vlas, a declarat pentru postul nostru de televiziune că „decizia de a face această schimbare la Guvern aparține premierului, care are dreptul să-și organizeze Cabinetul de miniștri așa cum consideră necesar”. Astfel, fotoliul de ministru a fost ocupat de deputatul PAS, Sergiu Lazarencu.

Iar în aprilie anunță că pleacă de la cârma Serviciului Vamal și Igor Talmaz. Acesta și-a anunțat demisia, după ce șapte subalterni de-ai săi de la Aeroportul Chișinău au fost audiați, fiind suspectați de corupție. Printre aceștia: fiica fostului deputatului PAS, Victoria Cazacu. Un alt nume este Ion Mudreac, fiul deputatului socialist, Radu Mudreac, dar și Constantin Brașovschi, fiului fostului deputat PD, Gheorghe Brașovschi. Talmazan spunea atunci că „lupta împotriva corupției este un efort de lungă durată și este nevoie de o energie nouă pentru a duce la capăt această misiune”.

Ulterior, Cabinetul de miniștri a acceptat demisia lui Igor Talmazan de la șefia Serviciului Vamal, iar în locul acestuia a fost numit Viorel Doagă, care asigură până în prezent interimatul funcției.

Pe 25 iulie, a pleacă din Guvernul Recean și Petru Rotaru, care a fost ministrul al Finanțelor. În aceiași zi, guvernatorul BNM, Anca Dragu, a propus candidatura lui Petru Rotaru pentru funcția de viceguvernator al băncii centrale. În locul lui Rotaru a fost numită Victoria Belous, care a ocupat fotoliul de director adjunct al Serviciului Fiscal de Stat din august 2022.

După câteva luni, pe 11 noiembrie, își anunță plecarea și ministrul Infrastructurii, Andrei Spânu, care a anunțat că se retrage din Guvern, dar și din Partidul Acțiune și Solidaritate. Spânu a subliniat că decizia de retragere vine în contextul unei campanii de defăimare îndreptate împotriva lui.

ANDREI SPÂNU, ministrul Infrastructurii: "Mă retrag din Guvern și din Partidul Acțiune și Solidaritate. Știu ce las în urmă și știu că nimeni nu va putea prezenta niciun argument împotriva integrității acțiunilor mele. Mulțumesc tuturor celor, cu care am avut onoarea și bucuria să lucrez, și să facem lucruri bune pentru oameni."

În reacția sa la anunțul lui Spânu, președintele Maia Sandu i-a mulțumit pentru lucrurile pe care le-a realizat.

MAIA SANDU, președintele ales al Republicii Moldova: "Vreau să-i mulțumesc pentru toată contribuția lui și pentru toate lucrurile și schimbările pe care le-a realizat în sectorul energetic, dar și pentru faptul că Republica Moldova a scăpat de șantajul energetic. Vorbim despre un program important, cum ar fi „Satul European”, dar și multe alte programe și proiecte, care au rezultat în segmente importante de drumuri reparate și reabilitate."

Următorul care și-a depus cererea de demisia a fost Adrian Efros, care a fost ministru de Interne. Anunțul a fost făcut pe 18 noiembrie.

ADRIAN EFROS, fostul ministru de Interne: "Am avut onoarea de a servi Republica Moldova în calitate de Ministru al Afacerilor Interne. Mulțumesc pentru încrederea acordată și pentru sprijinul oferit pe parcursul acestui mandat plin de provocări. Împreună cu echipa Ministerului Afacerilor Interne, am făcut față unor vremuri dificile."

A scris Efros cu câteva ore înainte ca prim-ministrul Dorin Recean, în aceiași seară, să facă anunțul promis primind remanierile în echipa guvernamentală. Astfel, la conducerea Ministerului de Interne, în locul lui Adrian Efros a venit Daniela Misail-Nichitin, care a deținut anterior funcția de secretar de stat în cadrul instituției. Un nou nume în cadrul Guvernului este cel al Ludmilei Catlabuga, o antreprenoare care deține o fermă de vaci de rasă în localitatea Visoca, în raionul Soroca, și care a fost numită ministru al Agriculturii. Iar Vladimir Bolea a preluat conducerea ministerului Infrastructurii. A doua zi, pe 19 noiembrie, aceștia au depus jurământul de numire în noile funcții.

Pe 5 decembrie, Dorin Recean a solicitat demisia ministrului Energiei, Victor Parlicov, a directorului Energocom, Victor Bînzari, și a membrului în Consiliu de observatori la Moldovagaz, Sergiu Tofilat. Aceștia s-ar face, potrivit premierului, vinovați de situația creată în sectorul energetic.

DORIN RECEAN, prim-ministrul Republicii Moldova: "Am solicitat demisia domnului ministru Parlicov, pentru că el este responsabil de gestiunea sectorului energetic și a admis greșeli care ne-au adus în situație de criză. Am solicitat și demisia directorului general Energocom, Victor Bînzari. Compania nu a cumpărat gaze atunci când a fost posibil, ascunzându-se în spatele unor proceduri birocratice și nu au reușit să asigure necesarul pentru perioada de iarnă la cele mai avantajoase prețuri. Am solicitat și demisia lui Sergiu Tofilat din funcția de membru al Consiliului de observatori a Moldovagaz. Domnul Tofilat, chiar dacă nu avea competență, totuși a blocat cumpărarea de gaze de către instituțiile responsabile, atunci când era cel mai convenabil."

„Domnul Recean distribuie falsuri. Eu nu am competențe de a bloca achizițiile de gaze și el știe asta foarte bine”, a declarat atunci Sergiu Tofilat. Iar Victor Parlicov a declarat că responsabilitatea pentru procurarea gazelor în perioade mai potrivite și asigurarea stocurilor pentru sezonul rece revine anume companiei Energocom. După plecarea lui Parlicov, Dorin Recean a declarat că el va asigura, între timp, interimatul funcției de Ministru al Energiei.

Opinia ta contează. Comentează!