CONSTANTIN BOROSAN, secretar de stat, Ministerul Energiei: "De menționat că proiectul de hotărâre pus spre aprobare urmărește transpunerea regulamentului UE privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice, ceea ce înseamnă alinierea la norme și principii europene privind pregătirea pentru riscuri astfel contribuind la creșterea interoperabilității și eficienței în gestionarea situațiilor de criză, întărind cooperarea regională în sectorul electro-energetic."

Documentul ia în vizor 29 de scenarii de criză și măsuri pentru a preveni sau atenua impactul unor posibile situații excepționale în sectorul electroenergetic.

CONSTANTIN BOROSAN, secretar de stat, Ministerul Energiei: "Scenariile de criză sunt grupate în funcție de cauza care generează criza, de exemplu lipsa de combustibil, nefuncționarea pieței energiei electrice, atacuri asupra infrastructurii energetice sau vreme extremă, defecțiuni tehnice, dezastre naturale, sau factorul uman. Fiind specificate responsabilitățile și proceduri clar definite pentru toate părțile implicate precum entități din sectorul electro energetic.

În unul dintre posibilele scenarii, care prevede deficiențe generale de livrare a combustibililor fosili, producătorii, la solicitarea operatorului sistemului de transport, vor asigura creșterea la maximum a capacității de producere.

Totodată, este prevăzută protejarea consumatorilor prioritari, precum instituțiile medicale, grădinițele și școlile, astfel încât serviciile sociale de importanță majoră să nu fie sistate.

Un alt scenariu, prezentat în Plan, descrie suprasolicitarea rețelelor electrice din cauza utilizării dispozitivelor electrice pentru încălzire. În astfel de cazuri, autoritățile vor aplica măsuri de redistribuire a sarcinilor în rețea, consolidarea rețelelor de joasă tensiune și implementarea unor programe de gestionare a cererii.

În cazul afectării infrastructurii de transport a energiei electrice, se vor implementa măsuri de restaurare rapidă a liniilor de transport și redistribuire a fluxurilor energetice în cadrul rețelelor interconectate, inclusiv prin utilizarea capacităților disponibile prin ENTSO-E.

Republica Moldova deși a înregistrat progrese semnificative în sectorul energetic, precum construcția gazoductului Iași-Chișinău, sincronizarea sistemului electroenergetic cu ENTSO-E și inițierea proiectelor de interconexiune cu România, continuă să fie vulnerabilă din punct de vedere electroenergetic. Capacitatea internă de producție acoperă doar 23% din necesarul malului drept, iar 70% din consumul de energie electrică depinde de producerea de la Centrala de la Cucirgan. Proiectele de interconexiune în desfășurare, precum liniile de 400 de kV Vulcănești-Chișinău și Bălți-Suceava, vor îmbunătăți situația, însă acestea vor fi finalizate nu mai devreme decât până la sfârșitul anului 2025.