Reacția Ucrainei a venit prompt, care a spus că astăzi, fără nicio problemă, poate transporta minimum 15 mln3 de gaze zilnic spre Moldova, adică de 3 ori mai mult decât livrează acum Gazprom. Apoi rușii s-au zburlit și mai tare, amenințând chiar că stopează cu totul livrările după 20 octombrie, pentru că, cică Moldovagaz ar fi întârziat cu plățile în avans. Plăți în avans care cu excepția unei singure luni din acest an, au fost toate achitate la termen. Iar atunci și când s-a întârziat, nu a fost pentru mai mult de câteva zile.

Este evident că Rusia, care a ajuns deja să arunce în aer gazoductele din Marea Baltică pentru a ține sus prețurile la gaze și amenința securitatea energetică a Uniunii Europene, nu mai are absolut nicio limită. Pentru ei contractele nu sunt nimic altceva decât hârtie bună de aruncat la gunoi. Și au demonstrat asta în relația cu țări mult puternice decât Moldova, membre UE, cărora le-a sistat livrările fără absolut niciun motiv serios.

În condițiile în care ia bătaie în Ucraina și șansele de a se apropia militar de Moldova sunt tot mai mici, iar manifestațiile lui Șor nu sunt nimic altceva decât o parodie ieftină și o compromitere de fapt a noțiunii de protest, cartea energetică este ultima pe care Putin o poate folosi împotriva Moldovei, pentru a destabiliza securitatea națională, lăsându-ne în frig și întuneric în mijlocul iernii.

Iar tot acest șantaj la care suntem supuși zilnic servește și drept material pentru propaganda kremlinistă de la Moscova și de aici, care contribuie la șubrezirea apropierii noastre de UE, civilizație și prosperitate.

În aceste context, este evident că singura soluție viabilă, salvatoare și absolut normală poate veni doar din România, țară care în acest moment este una dintre cele mai sigure la nivel european din punct de vedere energetic, cu o producție proprie de gaze de peste 80% din necesar și aproape de 100% în privința energiei electrice.

Acest lucru permite astăzi României să aibă printre cele mai mici tarife din UE la gaze, echivalentul a mai puțin de 13 lei moldovenești, adică de aproape 3 ori mai puțin decât în Moldova. Așadar este evident că nu mai putem sta la mâna Rusiei și suntem obligați să găsim cea mai bună variantă de a aduce cel puțin gazele, dacă nu și energia electrică, de peste Prut. Premierul României Nicolae Ciucă declara săptămâna aceasta că Bucureștiul poate să livreze 5 mln de m3 de gaze zilnic, mai mult decât suficient pentru malul drept al Nistrului în condițiile în care Chișinăul trece pe păcură.

Aseară, europarlamentul Rareș Bogdan a confirmat că România este pe ultima sută de metri în identificarea acestor resurse pentru Moldova.

Această procedură trebuie urgentată, pentru că nu mai avem timp de pierdut. Este imperios necesar ca într-un moment atât de dificil să putem demonstra viabilitatea relațiilor noastre frățești cu România și că atunci când ne este cel mai greu, împreună cu Bucureștiul și partenerii occidentali, putem trece peste orice impediment. Mai ales în condițiile războiului din Ucraina. De ce să plătim sute de milioane de euro invadatorilor ruși, când putem să plătim aceeași bani, sau chiar mai puțin, României? În această criză putem demonstra inclusiv celor încă amețiți de propaganda rusă că se poate supraviețui fără probleme și fără gazele rușilor. Și o putem face demn și cu capul sus. Este nevoie doar de viziune și oameni politici de ambele maluri ale Prutului care să se ridice la înălțimea momentului.