Meșterii populari au avut grijă să organizeze și ateliere de tors sau de țesut covorașe. La Chișinău a venit tot Centrul de meșteșugari ”Arta rustică” din satul Clișova Nouă, raionul Orhei.

Sergiu Chetrari are o colecție de peste o sută de ocarine.

SERGIU CHETRARI, meșter popular: "Diferite tonalități, diferite măsuri. Din lut, o coacem în cuptor, la temperatură mare, până la o mie de grade. Timp îți ea, pentru că trebuie să o usuci, să o modelezi, după ce s-a uscat un pic o acordăm și după o coacem."

Eugenia Ceban din satul Sărata Veche, raionul Fălești, a învățat meșteșugul de la mama sa și de la surori.

EUGENIA CEBAN, meșter popular: "Am țesut și prosoape, dar pasiunea cea mai mare e pentru covoare. În prezent, activez la casa de cultură, avem acolo o cămăruță unde am patru femei pe care le învăț a țese covorașe mici. Vrem acest meșteșug să-l ducem mai departe, de aceea aș dori și pe copii să-i învăț."

Au fost aduse și scoarțe de peste o sută de ani.

NATALIA CRUDU, meșter popular: "Am venit cu un covor vechi, iată acea scoarță e din 1918. Am venit și cu țoale țesute noi, de nepoțica mea, pe care o las în locul meu, deținătoarea, să ducă mai departe."

Meșterițele spun că au grijă ca tradițiile să fie transmise cum se cuvine.

SERGIU PRODAN, ministrul Culturii: "Acest spațiu al muzeului de etnografie este plin de oameni frumoși, de oameni de toate vârstele, de foarte mulți tineri, seniori, care transmit această artă și asta înseamnă de fapt activitatea în comunități, pentru că fără această transmitere patrimoniul nostru imaterial este în mare pericol."

În 2016, tehnicile tradiționale de realizare a scoarței în România și Republica Moldova au fost înscrise pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO.