Republica Moldova s-a alăturat celui mai mare pachet de sancțiuni europene împotriva Rusiei, care a invadat Ucraina
Republica Moldova s-a alăturat celui mai mare pachet de sancțiuni europene împotriva Rusiei, în legătură cu războiul pornit de Moscova împotriva Ucrainei. Măsurile restrictive vizează sute de persoane, inclusiv originare din Republica Moldova sau care au activat în regiunea transnistreană, transmite Radio Europa Liberă. Decizia vine la scurt timp după ce Comisia Europeană ceruse Chișinăului, în raportul privind deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, să se alinieze la mai multe sancțiuni europene împotriva Rusiei.
Printre persoanele care au picat sub sancțiunile Chișinăului figurează și Serghei Aksionov, așa-zisul lider al Crimeei anexate de Federați Rusă. Acesta s-a născut la Bălți, în 1972. În aprilie 2014, Aksionov a fost numit „șef” interimar al așa-numitei Republici Crimeea de către liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.
În lista de sancțiuni la care se alătură Republica Moldova este și așa-numitul „general transnistrean” Vladimir Antiufeev, numit „cardinalul din umbră” al regiunii separatiste Donețk, sprijinită de Moscova și preluată sun controlul Rusiei. De notat că în anii 90, Antiufeev a fost transferat la Tiraspol, unde a condus așa-numitul „minister al securității de stat”. Până atunci, el a participat la formarea unor structuri similare în alte zone separatiste, Abhazia și Osetia de Sud. Antiufeev a fugit la Moscova în 2012, când pe numele său a fost pornit un dosar penal, după ce la conducerea grupării de la Tiraspol a venit Evgheni Șevciuk în locul lui Igor Smirnov.
Sub sancțiuni a ajuns și Vladimir Konstantinov, născut pe 11 noiembrie 1956 în satul Vladimirovca, din raionul Slobozia, în stânga Nistrului. Acesta este sancționat de Uniunea Europeană, Statele Unite, Ucraina, Australia, Japonia, Elveția, Canada și Marea Britanie. În calitatea sa de președinte al așa-numitului consiliului suprem al „republicii autonome Crimeea”, Konstantinov a jucat un rol important în deciziile luate de această structură privind organizarea pseudo-referendumului din Crimeea, din martie 2014. Konstantinov a fost unul dintre semnatarii „tratatului privind aderarea Crimeei la Federația Rusă” din 18 martie 2014.
Un alt personaj sancționat de Chișinău este un fost deputat în Duma de Stat de la Moscova. Alexandr Babakov s-a născut la Chișinău, în 1963. A fost deputat în legislativul rus și președinte al Comisiei privind dezvoltarea complexului militaro-industrial al Federației Ruse. Este membru proeminent al partidului „Rusia Unită” și om de afaceri cu investiții considerabile în Crimeea anexată de Rusia.
Și așa-zisul „ministru” al educației și științelor din așa-numita „Republică Populară Donețk”, Mihail Kușakov, vine din regiunea transnistreană, unde a lucrat mult timp la Universitatea din Tiraspol „Taras Șevcenko” și a fost, în ultimă instanță, prorector. Kușakov a fost inclus în lista de sancțiuni europene în aprilie 2022. În 2021, Serviciul de Securitate din Ucraina a comunicat că el este cetățean rus și reprezentant al serviciilor secrete de la Moscova.
Sancțiunile europene la care s-a alăturat Republica Moldova prevăd interdicția de intrare în țară, precum și înghețarea activelor persoanelor vizate în statul respectiv. Această decizie vine ca răspuns la acțiunile agresive ale Rusiei în regiune și reprezintă un pas important în direcția consolidării relațiilor Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.
