Războiul a venit cu teamă, refugiați, inflație, criză energetică și lipsă de investiții într-o zonă atât de nesigură. Dar și cu oportunități. Asupra cărora mă voi opri mai mult.

Moldova este astăzi candidat la aderarea la Uniunea Europeană. O perspectivă la care nici măcar nu ne puteam gândi acum un an. Dar care a fost impulsionată de invazia barbară a Ucrainei și care ne-a oferit șansa de a sări câteva trepte în firescul drume spre integrarea în lumea liberă, prosperă și civilizată. Și avem mari șanse ca în 2023, dacă o să ne facem măcar decent lecțiile, să începem și negocierile de aderare.

Anul ăsta a fost și unul în care am demontat un mare mit, construit timp de 30 de ani și întreținut de coaloana a 5-a și oamenii Kremlinului de la aici: precum că nu putem exista fără Rusia. Ba putem exista bine-mersi. Și chiar odată desprinși definitiv de modelul putred, corupt și obscur, venit din Est, putem să ne ancorăm la un altul, cel al Europei libere și civilizate, care s-a dovedit până acum a fi cel mai viabil la nivel global.

Astfel, în acest an, exporturile noastre în Rusia au coborât pentru prima dată sub 5%. De la peste 40% acum 20 de ani. Doar că, dacă cu 20 de ani în urmă exportam de 700 de milioane de dolari anual, în 2022 cifra va fi de peste 5 ori mai mare și ajunge la 4 miliarde de dolari.

În acest an am demonstrat că putem supraviețui fără nicio problemă și fără gazul rusesc. Am găsit alternative de import și ne-am despins și de această dependență toxică, creată și ea artificial de-a lungul anilor prin blocarea dezvoltării infrastructurii care să ne conecteze cu Vestul. Este adevărat că gazul este în prezent mult mai scump decât acum 2 ani, dar asta se întâmplă în întreaga lume. Și cu ajutorul financiar al partenerilor din Occident, Guvernul reușește să compenseze mai bine din jumătate din costul facturilor.

De altfel, pe lângă faptul că Rusia a eșuat lamentabil în invazia sa din Ucraina, pe care preconiza s-o ocupe în decurs de maximum câteva săptămâni, dar care iată, rezistă și după 10 luni și arată lumii întregi fața barbariei și terorismului kremlinist, Putin a mai pierdut încă un război – cel energetic. Vă amintiți ce prognoze făceau rușii vara trecută? Că gazul va costa 5 mii de dolari în Europa în această iarnă, că europenii vor îngheța și vor sta pe întuneric. Ei bine, gazul a ajuns astăzi la 800 de dolari, iar peste 90% Europa și-l asigură din alte surse decât Rusia. În condițiile în care acum un an continentul era dependent în proporție de 40% de Gazprom.

Iar energia electrică a ajuns astăzi să coste chiar și 13 euro mwh în țări precum Germania sau Danemarca, sau 16 euro în Spania și Portugalia. De 5-6 ori mai puțin cât plătim noi la Cuciurgan pentru un curent produs din gaz rusesc gratuit. Și apropo, și aici am demonstrat că putem fără ruși. Pentru că au fost luni în care am importat tot necesarul de curent din Europa. Iar odată cu construirea liniilor noi de interconectare cu România, dependența de Transnistria va fi ruptă în totalitate.

Anul care trece e și unul în care am demonstrat că putem trăi cu capul sus, demn. Că suntem și noi în stare să contribuim la lupta globală cu terorismul, barbaria și crima. Că putem da dovadă de civilizație, solidaritate, și empatie. Și că putem contribui la dezvoltarea democrației și libertății, inclusiv în această zonă a lumii.

Sigur că nici 2023 nu va fi un an ușor. E greu să facem acum anumite predicții. Ce putem ști însă cu siguranță e că soarta noastră depinde de noi. Dacă vom alege corect, dacă ne vom ralia și mai mult de partea dreaptă a lumii, dacă vom munci, dacă vom fi corecți și demni, vom reuși. Să ne facem cu toții treaba, acolo unde suntem. La Mulți Ani!