Mii de reclamații privind violența
Violența nu e dragoste 28 iulie 2024, 21:34 | 477

În șase luni ale anului curent, Poliția a înregistrat peste șapte mii de reclamații privind comportamentul defectuos în cadrul familiei. Potrivit unui raport al Ministerului de Interne, elaborat împreună cu Centrul de drept al femeilor, din cele 69 de cauze penale examinate până la sfârșitul anului trecut, în 40% a fost emisă o sentință de condamnare. În primele șase luni ale anului în curs, instanța a emis 400 de ordonanțe de protecție în vederea asigurării protecției victimelor violenței în familie, 296 dintre acestea fiind eliberate la cererea directă a victimelor. Autoritățile constată că domiciliul rămâne cel mai periculos loc unde se poate produce violența asupra unei femei. În 2/3 din cazuri, fapta a fost comisă la locul de trai comun al victimei și agresorului.

Inspectoratul Național de Securitate Publică a înregistrat în șase luni ale anului curent 799 de cauze contravenționale ce țin de violența în familie. În privința a 23 de agresori a fost aplicat arestul preventiv, iar 195 de contravenienți au fost pedepsiți cu „munca neremunerată în folosul comunității”. Alte 581 de cauze contravenționale se află în proces de examinare. Domiciliul rămâne cel mai periculos loc. Astfel, în 2/3 din cazuri infracțiunea a fost comisă la domiciliul comun al victimei și agresorului.

ALIONA SIMCIC, ofițer principal al Secției interacțiune comunitară, INSP: "- Cele mai frecvente sunt în weekend, când partenerii sunt la domiciliu și, desigur, seara sunt înregistrate cele mai multe cazuri de violență în familie. - Care sunt factorii declanșatori în acest sens? - Primul factor, desigur, este educația pe care agresorul o capătă din familie. În multe cazuri - consumul de băuturi alcoolice."

Potrivit unui raport de analiză a cazurilor de violență în familie, elaborat de Ministerul Afacerilor Interne în colaborare cu Centrul de drept al femeilor, care a luat drept obiect de studiu 69 de cauze penale de violență în familie soldate cu deces sau cu vătămarea gravă a integrității corporale, s-a constatat că „în 34 de cazuri de violență în familie s-a înregistrat decesul victimei. 21 au fost femei”. În alte 37 de cazuri victima a supraviețuit.

ALIONA SIMCIC, ofițer principal al Secției interacțiune comunitară, INSP: "Cele mai frecvente cazuri sunt între soți și concubini. Martorii sunt, desigur, copii minori care văd și sunt și ei în unele cazuri victime ale conflictelor și violenței în familie. Cel mai des agresorul folosește pumnii și palmele. În cazurile soldate cu deces pot fi folosite și alte obiecte."

ANGELINA ZAPOROJAN-PÂRGARI, director executiv al Centrului de drept al femeilor: "Este un proces, o dinamică, o perioadă este așa numita „luna de miere”, în care agresorul și victima sunt bine, după care acumularea tensiunii și atunci orișice eveniment să zicem că „mămăliga a ieșit mai tare” sau cu cocoașe, deci orice eveniment cât de minor declanșează cazul de violență."

Pe parcursul ultimelor șase luni, instanța a emis 400 de ordonanțe de protecție în vederea asigurării protecției victimelor violenței în familie. 296 de ordonanțe au fost eliberate la cererea victimelor sau a reprezentanților lor legali. În 258 de cazuri, ordonanțele de protecție au fost emise pentru victime femei, iar în 116 cazuri - pentru victimele femei şi copii.

LIVIA MITROFAN, președintele Judecătoriei Chișinău: "Ordonanța de protecție este cel mai eficient mecanism de protecție a victimelor, care se află într-un risc real care poate afecta viața, sănătatea sau activitatea cotidiană. La depunerea cererii de eliberare a ordonanței judecătorești, statul asigură victima cu un avocat din oficiu și din moment ce se depune cererea și se repartizează judecătorului, grefierul solicită oficiului teritorial al Consiliului pentru asistență juridică garantată de stat desemnarea unui avocat."

Ordonanța de protecție poate fi eliberată la cererea instituției de urmărire penală, a asistentului social sau a autorității tutelare, la demersul procurorului, dar și la cererea directă a victimelor sau reprezentanților lor legali.

LIVIA MITROFAN, președintele Judecătoriei Chișinău: "Cererea se eliberează într-un termen de 24 de ore în care judecătorul poate emite o ordonanță de protecție pe un termen de până la trei luni, inițial, și pot fi aplicate anumite măsuri. În cazul existenței violenței fizice este necesară doar declarația victimei pentru emiterea acestei ordonate de protecție. În cazul altor forme de violență, ca economică, psihologică sau spirituală, sunt necesare și anumite probe din partea victimei."

De începutul anului 2024, doar o parte din cauzele penale pornite pentru infracțiunea de violență în familie a fost transmisă în instanță, puțin peste 40 la sută. Datele arată că 21 de femei au fost ucise în bătaie, anul trecut, de către partenerul de viață sau de către un membru al familiei. Din totalul cazurilor de violență comise de un bărbat asupra unei femei, „femicidul” a constituit 54%. Instanța a judecat 13 cazuri de „femicid”.

ANGELINA ZAPOROJAN-PÂRGARI, director executiv al Centrului de drept al femeilor: "Cea mai mică victimă a avut patru luni, o fetiță de patru luni. Și cea mai în vârstă - 84 de ani. Cazul de la Cahul, în care a fost omorâtă o femeie în etate, care era țintuită la pat de către băiatul ei, condamnat anterior pentru acte de violență în familie. A stat în pușcărie circa trei ani. A fost învinuit și pentru încălcarea ordonanței de protecție și, întorcându-se acasă, a omorât-o cu cruzime pe mama lui. Fetița de 4 luni a murit din cauză că în timp ce mama o ținea în brațe, iar lovitura care era adresată mamei, a afectat și fetița."

Ce ține de tipul localității, în care se produc cazurile de „femicid”, se constată că 2/3 din fapte au fost comise în localitățile rurale. Șapte cazuri au avut loc în mediul urban și 14 - în mediul rural. Datele prezentate sugerează că în mediul rural se atestă un risc mai înalt pentru producerea infracțiunilor de acest tip, comparativ cu cel urban. Cele mai multe cazuri de „femicid” au fost comise în raioanele Ungheni și Ialoveni, câte trei cazuri. Urmează municipiile Chișinău, Strășeni, Nisporeni, Cimișlia și Cahul, cu câte două cazuri. Nu în toate cazurile de violență împotriva femeii, victima locuia împreună cu agresorul. Sunt situații în care victima şi agresorul sunt foști soți, foști concubini, copii sau nepoți adulți, frați. Cazurile în care victimele şi agresorii locuiau separat sunt mai multe în comparație cu cele în care ei nu formau un cuplu: cumnați, frați sau chiar socri.

Dacă ați devenit victima unui abuz, cazul poate fi raporta la linia verde - 080 080 000. Apelul este gratuit. Victimele pot cere ajutor specializat - consiliere juridică și psihologică, dar și reabilitare.

Opinia ta contează. Comentează!