Maia Sandu devine cunoscută în perioada 2012-2015, când se asociază PLDM-lui condus de Vlad Filat. A fost ministrul Educației în guvernele conduse de Vlad Filat, Iurie Leancă şi Chiril Gaburici. În iulie 2015, Sandu era cât pe ce să devină premier, fiind propusă de PLDM, dar mai mulți lideri din cadrul respectivei formațiuni au refuzat să examineze opțiunea. Declarându-se dezamăgită de clasa politică, Maia Sandu a creat, în 2016, Partidul Acțiune și Solidaritate, alăturându-se protestelor inițiate de Platforma DA împotriva guvernului subordonat oligarhului Vladimir Plahotniuc. După alegerile parlamentare din februarie 2019, Maia Sandu ajunge deputat, însă în scurt timp, pe 8 iunie 2019, este desemnată și aleasă prim-ministru, cu voturile deputaților PAS și PSRM, alianță care a dus la pierderea puterii de către Vladimir Plahotniuc și la fuga acestuia în străinătate. Pe 12 noiembrie 2019, guvernul condus de Maia Sandu a fost demis prin moțiune de cenzură tot cu voturile socialiștilor.

În 2020, Maia Sandu ajunge prima femeie președinte din Republica Moldova, după ce câștigă în turul II de scrutin în fața lui Igor Dodon cu o retorică pro-europeană, cu promisiuni de reformare a justiției și combatere a corupției. De-a lungul mandatului, Sandu gestionează provocări majore, precum pandemia, criza economică și tensiunile geopolitice cu Rusia. Realizarea cea mai mare este însă statutul de țară-candidat și demararea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. În actualele alegeri, Sandu a câștigat primul tur cu 42,49% din voturi, folosind în campanie „piesa de rezistență” - aderarea la blocul comunitar. Potrivit celei mai recente declarații depuse de Maia Sandu la Comisia Electorală Centrală, în ultimii ani, ea nu a făcut achiziții, în schimb a vândut cu 8 mii de euro mașina Toyota Rav 4, pe care o deținea. În 2023, Sandu declară circa 350 de mii de lei obținuți de la Președinție, dintre care aproape 100 de mii provin din diurne pentru deplasări în străinătate. Maia Sandu stă la bloc, într-un apartament de 74 de metri pătrați, procurat în 2001.

Alexandr Stoianoglo are sprijinul Partidului Socialiștilor, care l-a propus drept candidat comun al opoziției. Are are o bogată carieră juridică, deținând în trecut funcțiile de procuror al autonomiei găgăuze, adjunct al procurorului general. În perioada 2009-2014, a fost afiliat Partidului Democrat. În 2019, revine în justiție, fiind numit procuror general, prin decret prezidențial semnat de Igor Dodon.

În 2020, Procuratura Generală sub conducerea lui Stoianoglo a refuzat să inițieze un dosar penal în cazul „sacoșei negre”, pe care Vladimir Plahotniuc i-o propunea lui Igor Dodon. Stoianoglo nu și-a dus însă mandatul de procuror general la final, fiind suspendat din funcție în 2021 ca urmare a începerii cercetării sale pentru fals în declarații, corupere pasivă, abuz în serviciu și depășirea atribuțiilor de serviciu. Numele candidatului PSRM pentru alegerile prezidențiale apare în șase cauze penale, cinci dintre ele fiind încă în examinare.

Stoianoglo spune că, dacă va fi ales președinte, cităm, „va readuce dreptatea” pentru toți cetățenii. Deși se bucură de sprijinul socialiștilor, politicianul declară că nu are vreo apartenență politică și respinge acuzațiile care îl descriu drept „candidat al Kremlinului”. El afirmă că susține integrarea europeană, dar critică modul în care este implementată.

În 2023, Alexandr Stoianoglo acesta declară 50 de mii de lei drept salariu – circa 4000 de lei lunar. Alte venituri nu declară. Familia Stoianoglo are două imobile – un apartament de 161 de metri pătrați, de peste 942 de mii de lei și un alt imobil, de 60 de metri pătrați, în valoare de 844 de mii de lei. Familia deține două mașini – un Hyundai Tucson, din 2021, cumpărat în același ani cu 575 de mii de lei, și un Mitsubishi Outlander, din 2005, cumpărat în 2007 cu 80 de mii de lei.