ANDREI CURĂRARU, expert în politici publice și securitate: "De fiecare dată se negociază acest subiect cu Uniunea Europeană și fiecare stat a ajuns la anumite înțelegeri cu acest fapt. De exemplu, Polonia a stabilit un moratoriu de vânzare a terenurilor agricole pentru un termen de 18 ani. Și sunt niște criterii foarte stricte cine poate fi persoana care poate procura acest teren. Trebuie să devină rezident al acelei regiuni, să se înregistreze ca fermier, să se ocupe într-adevăr de agricultură, să nu le cumpere în scopuri speculative."

Potrivit expertului, Republica Moldova va putea să negocieze propriile condiții și nu va fi forțată să vândă terenuri străinilor, dacă acest lucru nu este în interesul național.

ANDREI CURĂRARU, expert în politici publice și securitate: "Pentru a se asigura că omul care vine în Republica Moldova vrea să devină fermier, vrea să investească în comunitatea locală, vrea să creeze locuri de muncă acolo în comunitate. Cazul României, vorbim despre un moratoriu de șapte ani. Cinci ani trebuie să fie activitate în domeniul agricol și mai mult de 75% din venitul raportat trebuie să vină și el din agricultură. Aceste criterii au făcut așa că mitul acesta despre vânzarea terenurilor să nu mai fie atât de periculos, mai ales când îți dai seama că pentru Polonia a expirat acest termen recent și nu am văzut ca aceste terenuri să se cumpere masiv."

Fermierii din Uniunea Europeană au multe beneficii, dacă întrunesc anumite criterii, explică expertul. Din bugetul comunitar 2021-2027, pentru agricultură au fost alocate peste 386 de miliarde de euro.

ANDREI CURĂRARU, expert în politici publice și securitate: "Anul trecut, fiecare fermier a primit câte circa 250 de euro pe hectar, pur și simplu, prelucrându-l. Dacă adăugăm la asta, condiții legate de o agricultură ecologică, vorbim de sume suplimentare de 50-60 de euro, dacă se păstrează biodiversitatea. La noi mai este o situație tragică, în care oamenii cultivă rapiță sau alte culturi intensive, care ard pământul. Ei primesc compensații și mai mari, dacă se străduiesc să nu cultive astfel de culturi.'

Mai mult, tinerii fermieri sunt susținuți prin anumite subvenții.

ANDREI CURĂRARU, expert în politici publice și securitate: "Dacă vorbim de un fermier tânăr, de până la 40 de ani, el primește încă aproximativ 50 de euro, primește granturi când vrea să deschidă o fermă, primește posibilitatea preferențială la anumite credite garantate de stat, dar există și o serie de plăți care merg pentru a subvenționa costurile produselor agricole."

Republica Moldova ar putea negocia încă înainte de integrarea în Uniunea Europeană accesul la piața unică, consideră Andrei Curăraru.

ANDREI CURĂRARU, expert în politici publice și securitate: "Asta ar însemna - fără cote de export, fără posibilitatea de a ne limita cumva să exportăm pe piața Uniunii Europene. Noi deja suntem în situația în care Uniunea Europeană este principala direcție de export. Cineva spune: dar poate grânele le exportăm în altă parte? Cel mai mare partener de export al cerealelor este România, noi exportăm masiv în Uniunea Europeană. Iar dacă noi am fi parte din piața unică a Uniunii Europene, am putea vedea tot mai multe firme care s-ar transfera aici și ar face produse finite, adică nu am exporta fructe și legume, dar gemuri, sucuri."

Potrivit Serviciului fiscal, în anul 2023, exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene au deținut o pondere de 65,4% din totalul de exporturi, cu 6,8 puncte procentuale mai mult față de anul 2022.