Fostul Guvernator al Băncii Naționale Dorin Drăguțanu este acuzat de complicitate la escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari. În dosarul cu pricina este vizat și fostul viceguvernator al BNM, Ion Sturzu, dar și fosta viceguvernatoare, Emma Tăbârță. Procurorii au constatat că frauda bancară a fost gândită în prima jumătate a anului 2012, când Ilan Șor ar fi decis crearea unui grup criminal organizat pentru a sustrage banii din sistemul bancar, cu scopul de a finanța activitatea infracțională a acestui grup și a organizației criminale conduse de Vladimir Plahotniuc. Potrivit învinuirii, Ilan Șor ar fi decis să obțină controlul efectiv asupra mai multor bănci prin intermediul unor persoane interpuse. Astfel, în perioada august 2012 – septembrie 2013 el a preluat controlul activității Unibank, Băncii Sociale și Băncii de Economii, fiind asistat de persoane din conducerea acestor bănci și de persoane cu funcție de demnitate publică din mai multe instituții de stat, inclusiv de reglementare și supraveghere în domeniul financiar-bancar. Mai mult, prin decizia lui Drăguțanu, Șor a devenit președinte al Consiliului Băncii de Economii, se mai arată în acuzare. Oligarhul fugar Ilan Șor a ajuns prima persoană condamnată definitiv pentru furtul miliardului. Judecătorii i-au stabilit o pedeapsă de 15 ani de închisoare, iar bunuri în sumă de cinci miliarde de lei au fost sechestrate.

VERONICA MIHAILOV-MORARU, ministrul Justiției: "Noi am informat autoritățile israeliene despre actualizarea informației și anume că s-a pronunțat și decizia Curții de Apel privind condamnarea persoanei respective și ce pedeapsă a fost aplicată. Am solicitat urgentarea examinării cererii noastre de extrădare."

După ce în 2013 cota statului în Banca de Economii a fost diminuată substanțial la 33,3%, organizația Șor-Plahotniuc a preluat de facto controlul asupra BEM. În august 2014, compania „Insidown LTD”, înregistrată în Cipru, controlată de Vladimir Plahotniuc, a început pregătirea actelor pentru a achiziționa o cotă substanțială din acțiunile Victoriabank. Potrivit procurorilor, atunci s-au inițiat comunicări cu Veaceslav Platon, care controla 38,2% din acțiunile Victoriabank prin zece companii locale și străine.

MARIANA LEAHU: "- A confirmat cumva participarea lui la anumite tranzacții care au fost ordonate de către Veaceslav Platon și din spusele lui Platon erau la inițiativa lui Plahotniuc. - La ce entități au ajuns cele 38 de procente din acțiuni? - În principiu la „Insidown LTD” afiliată lui Veaceslav Platon."

Astfel, pe 3 octombrie 2014, Consiliul de Administrație al BNM, din care făceau parte inclusiv Dorin Drăguțanu, Emma Tăbîrță și Ion Sturzu, i-a permis companiei „Insidown LTD” să achiziționeze cota substanțială de la Victoriabank. Banii pentru achiziționarea celor 38% din acțiunile Victoriabank, deținute de Veaceslav Platon prin mai multe companii, au fost luați de la Banca de Economii controlată de Ilan Șor, care, la rândul ei, s-a împrumutat de la alte bănci în acest scop. Astfel, pe 6 noiembrie 2014, Viorel Bîrcă, președintele interimar al BEM, care ar fi acționat la indicația lui Ilan Șor, a luat două împrumuturi interbancare în sumă de 8 și, respectiv, 10 milioane de euro de la Moldova Agroindbank și Moldindconbank. Aproape 14 milioane de dolari din acești bani ar fi fost utilizați pentru achiziția de către „Insidown LTD” a acțiunilor de la Victoriabank, după mai multe tranzacții fără acoperire financiară între firmele controlate de Șor. Recent, ca martor în instanță a fost audiat avocatul lui Platon, Adrian Țurcanu, care i-a oferit asistență juridică pentru tranzacțiile menționate mai sus.

Rolul instituțiilor statului a fost esențial în furtul miliardului. Procurorii spun că în cadrul unei ședințe neoficiale, ce a avut loc la începutul lunii noiembrie 2014 și la care ar fi participat Vladimir Plahotniuc, premierul de atunci Iurie Leancă, fostul președinte Nicolae Timofti, fostul președinte al Parlamentului Igor Corman și Vladimir Filat, oligarhul Plahotniuc ar fi propus ca Guvernul să-și asume garanții de stat în folosul BNM. Pe 7 noiembrie 2014, Dorin Drăguțanu a prezentat Comitetului Naţional de Stabilitate Financiară planul de contingență, care presupunea instituirea administrației speciale la cele trei bănci: Unibank, Banca Socială și Banca de Economii. Suma necesară pentru măsurile de redresare a situației era de 6,3 miliarde de lei. În aceeași zi, Guvernul Leancă votează hotărârea cu privire la asigurarea stabilității macroeconomice, prin care se acordă de la BNM credite de urgență celor trei bănci în sumă de 9,5 miliarde de lei. Hotărârea a fost votată în secret, fără accesul publicului. Recent, completul de judecată care examinează dosarul fraudei bancare a recunoscut, din nou, Banca Națională ca responsabilă financiar în dosarul cu pricina. Altfel spus, dacă inculpații vor fi găsiți vinovați de complicitate la escrocherie și spălare de bani, BNM va fi obligată să restituie circa două miliarde de lei drept prejudiciu cauzat de către aceștia.

Între 7 și 27 noiembrie 2014, când era deja cunoscută situația din sistemul bancar, la BEM au fost plasate mai multe depozite interbancare din partea Victoriabank, inclusiv prin intermediul Unibank și Banca Socială. Culmea, acestea au fost întoarse ulterior din garanțiile de stat. Ca urmare a acestor tranzacții, Banca de Economii a înregistrat datorii față de Victoriabank în sumă de 105 milioane de euro, 12,4 milioane de dolari și 90 de milioane de lei. Pe 28 noiembrie 2014, membrii organizației criminale și persoanele care acționau în interesele lor au realizat una dintre ultimele etape ale planului, restituind Victoriabank, MoldovaAgroindbank și Moldindconbank banii împrumutați. Astfel, BEM a solicitat, iar BNM a acceptat acordarea creditului de urgență în sumă de aproape 5,3 de miliarde de lei pentru întoarcerea acestor datorii. Contractul a fost semnat între Dorin Drăguțanu și Ion Ropot, care fusese numit administrator special la BEM.

DORIN DRĂGUȚANU, fost guvernator al BNM: "- Este prea devreme pentru comentarii! - Este adevărat că ați fi dat indicații ca să fie înregistrate scrisorile cu data din urmă? - Asta nu a fost menționat astăzi! - Cum nu a fost menționat? Martorii spun că la indicația conducerii BNM, dumnevoastră ați fost conducătorul. - Conducătorul Băncii Naționale e format din 5 persoane. - Dar cum comentați declarațiile martorilor? Corespund realității? - Martorul a spus tot corect."

Pe site-ul portalului național al instanțelor de judecată au fost stabilite ședințele de judecată în dosarul fraudei bancare până la sfârșitul acestui an, câte trei sau patru ședințe pe lună, pentru a facilita celeritatea examinării dosarului.

ALEXANDRU CERNEI, procuror: "Ședința preliminară a durat mai bine de doi ani, dar este important că deja putem trece la altă etapă de examinare a cauzei."

VERONICA DRAGALIN, șefa Procuraturii Anticorupție: "Mergem înainte cu dosarul, suntem siguri în calitatea probelor pe care le avem."

În prezent, dosarul se află la etapa audierii martorilor. Șase persoane au fost puse sub învinuire la începutul anului 2020. Pe lângă conducerea BNM, Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc, sunt vizați și foștii conducători ai celor trei bănci falimentate, dar și reprezentanți ai holdingului Șor. Procurorii au aplicat sechestre în sumă de circa 7,9 miliarde de lei, ceea ce constituie aproape 60% din prejudiciul total cauzat. Valoarea sechestrelor aplicate asupra activelor din străinătate este de aproape 1,6 miliarde de lei, inclusiv pe vila lui Plahotniuc din Elveția.

VERONICA DRAGALIN, șefa Procuraturii Anticorupție: "Autoritățile din Elveția au confirmat că s-au adresat judecătorilor din Elveția să fie înghețat acest bun, această vilă care a fost cumpărată aproximativ cu 26 de milioane de euro."

Pe 14 iunie 2024 s-au împlinit cinci ani de când oligarhul Vladimir Plahotniuc a părăsit Republica Moldova. Fostul șef al PD și apropiații săi, printre care Vladimir Andronachi vizat și el într-un episod din frauda bancară, nu au ajuns să fie condamnați. Banii scoși din sistemul bancar au fost redirecționați în două bănci din Letonia și au ajuns în mai multe jurisdicții. Ulterior, unele sume au fost transferate, din nou, în Moldova.